Peste 600 de monede (578 de dinari din argint şi alte peste 40 de fragmente de dinari) provenind din secolul al XIV-lea, din perioada primei domnii a lui Mircea cel Bătrân, au fost descoperite într-o pădure din judeţul Dâmboviţa de către Mircea Adrian Codoban, care a predat comoara Muzeului de Istorie a României, cu ajutorul unui detector de metale Garret, la adâncimea de 10-20 cm.
Codoban a povestit că se afla în pădurea din Dâmboviţa împreună cu doi colegi în luna iunie 2015, iar la finalul a aproximativ şase ore de căutări, în timp ce se îndreptau către maşină, detectorul le-a semnalizat prezenţa tezaurului. „Este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o până acum, pot spune că mai degrabă acest tezaur a fost salvat, având în vedere că l-am găsit într-o zonă de pădure intens circulată”, a spus Mircea Adrian Codoban. Acesta a precizat că tezaurul nu a fost găsit în incinta unui sit arheologic. Descoperitorul face parte din Asociaţia pro Detecţie, care reuneşte arheologi amatori ce colaborează cu Muzeul de Istorie a României din București şi cu alte muzee din ţară. „Lunar, membrii asociaţiei fac descoperiri provenind fie din perioada antică, fie din cea medievală”, a mai precizat Mircea Adrian Codoban. Domnia lui Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418) începe când Mircea urcă pe tron, după moartea fratelui său Dan, petrecută la 23 septembrie 1386. El găseşte Ţara Românească în plin proces de dezvoltare datorită politicilor înţelepte promovate de înaintaşii săi şi va continua consolidarea economiei, armatei, administraţiei şi Bisericii.
Pe monedele emise în această perioadă apare acvila cruciată (Mama Gaya Vultureanca) ce este plasată pe post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea. Stema dinastică a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese (semn al otogonului getic, aflat până și pe Monumentul de la Adamclisi, ca simbol al celor două lumi pătrate suprapuse, al timpului când „ni se va pune capac” – timpul „nodului” dintre lumi (timpuri), timpul dublat, amețit, al lui Dionysos), iar al doilea plin. Uneori, jumătatea fasciată (fragmentată) apare în partea stângă a stemei („De-a stânga Tatălui!”; Timpul Zeilor, al Îngerilor Decăzuți). Pe ducaţi, această stemă este timbrată de un coif care are pe post de cimier acvila cruciată. Cimierul este „figura” care împodobea coiful de turnir (uneori și pe cel de luptă) al cavalerilor medievali, reproducând într-un fel sau altul conținutul scutului.
Membrii Asociației „Pro Detecţie” au mai descoperit în Dâmbovița un inel medieval, în zona Ghimpați – Răcari, dar și 191 de monede de argint, descoperite lângă Târgoviște, pe care le-au predat Muzeului Național de Istorie a României. Deasemenea, au descoperit două fibule de tip gotic la Gura Ocniței, pe care le-au predate Complexului Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște. (G.V.G.)
Lasă un răspuns