Abonați la „cașcavalul secolului”!

A apărut, iată!, o nouă maculatură apologetică, o nouă abonată la „cașcavalul secolului“ – literatura holocaustistă –, Justina Irimia, care scir despre „Despre negaţionism sau siluirea rațiunii”. Autoarea pare destul de jună și, de aceea, are scuza ignoranței. Dar ea vrea să lase impresia că este atotcunoscătoare sau, măcar, doctă. De aceea, nu mai beneficiază de circumstanțele atenuante că e ignorantă și, deci, ar putea fi iertată în baza versetului hristic, „Iartă-l, Doamne, că nu știe ce face“! Nu, ea știe ce face și, ca atare, trebuie pusă la stîlpul infamiei.

Oricum, ca să fiu laconic, ștampila i-a pus-o un cititot, cum că „face o confuzie între negaționiștii holocaustului și cei care fac apologia holocaustului“. Dar și el greșește cînd consideră că autoarea doar face o confuzie: nu, Justina Irimia – în ciuda numelui său frumos, de „Justina“, deci o făcătoare a Justiției, a Dreptății! – nu face nici o confuzie, ci face mercenariatul cel mai abject. Adică se situează pe baricada apologeților holocaustului aducătoare de mangoți, pe care – tocmai din cauza acestei fațete mercantile tipic jidănești – un jidan onest ca Norman Finkelstein îl numește „holocash“, preluînd acest termen propus de un ziar britanic nenumit de el. Toată pleiada de evrei onești ca profesorul și politologul celebru Norman Finkelstein, și mai celebrul Isaac Asimov, profesorul universitar Israel Shahak, renumitul profesor Naum Chomsky, celebrul șahist Bobby Fischer, cvasinecunoscutul afacerist și consilier politic al multor președinți ai S.U.A. Benjamin Freedman și mulți alții – inclusiv ca nefericita holocaustistă denigratoare a României Hannah Arendt –, toți aceștia, ziceam, contestă sintagma de „șase milioane de evrei uciși“, sintagmă pe care Justina Irimia – oare o fi chiar româncă sau este tot o jidancă mascată sub acest nume?! – o citează cu evlavie.

Toți evreii onești care descriu tarele nefericitului grup religios-talmudist numit de către cvasitotalitatea autorilor jidani și nejidani din Occident aproape exclusiv cu termenii Jews/Juifs/Jüden/Judíos/Giudei/Jidovi/Źydowski (forme derivate toate din latinescul judaeus/i) – adică, pe românește, „jidani“ – sunt caracterizați de către jidanii holocaustiști ca jidani care suferă de „ură de sine“, sintagmă pe care autoarea o citează satisfăcută ca self-hating Jew, fără să-și dea seama că Jew înseamnă „jidan“ și nu evreu (hebrew) – o boală specifică jidanilor „antisemiți“, de care ar fi suferit filosoful Baruch Spinoza (mort în condiții suspecte – ceea ce revine la a spune că a fost asasinat de Cahal), filosoful, economistul și revoluționarul Karl Marx (calificat inclusiv de către Michael Shapiro, în cartea sa Cei mai influenți 100 evrei din toate timpurile, ca unul dintre cei mai mari antisemiți: „un evreu care a urît evreii“), marele poet „german“ Heinrich Heine – ca să începem numărătoarea cu cei mai cunoscuți și mai vechi jidani.

Pe toți acești onești, juna Justina Irimia „îi pune între paranteze“, adică îi desființează nenumindu-i, în schimb îl citează pe marele escroc internațional Elie Wiesel ca pe magister dixit; mă mir că nu i-a enumerat și pe ceilalți escroci arhicunoscuți, Radu Ioanid, Marco K. Katz, Michael Shafir ș.a. Ca să nu mai vorbim de faptul că autoarea consideră că poporul „evreu“ ar fi un popor monolit sub aspect religios și genetic, ignorînd deliberat faptul că savanți jidani reputați ca Abraham Poliak și Arthur Koestler au demonstrat că, în cvasitotalitatea lor, jidanii de zi (așkenazii) sunt descendenți direcți din (k)hazari – neam turco-mongol, care nu are nimic legat de jidanii pretins biblici (sefarzii)!

Prin diatribele sale împotriva negaționiștilor și, îndeosebi, contra Românilor și a României, această individă cu numele de ziarist Justina Irimia se înscrie în galeria monștrilor desenați de Goya, alături de specimene ca Hannah Arendt, Lucy Dawidowicz, Antony Beevor, Paul Johnson, Matatias Carp, Simon Wiesenthal, Elie Wiesel, Ilya Ehrenburg și alți asemenea nemernici.

În sfîrșit, sintagma „liberă expresie“ (echivalenta formulei „libertatea de expresie“) folosită de Justina Irimia este încă o dovadă a paupertății ei intelectuale, fiindcă și ea, ca mulți alți grafomani sau prompter-iste, traduc formula Liberté d’expression à la Coana Chirița, care credea că furculiță se spune în franceză „furculision“: aici e vorba de „libertatea de exprimare“, zisă și „libertatea cuvîntului“.

2 răspunsuri la Abonați la „cașcavalul secolului”!

  1. Pingback: Nu-i Ierta, Doamne!, Căci Ei Știu Ce Fac! (Mlaștina Mass Media) - Incorect Politic

  2. Pingback: Audiatur ambele părți ! | Ion Coja

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*