Arhiva categoriei: Confluenţe istorice

Cea mai mare galerie pictată cu chipurile domnitorilor Ţării Româneşti în Biserica Domnească din Târgovişte

Pentru cei ce călătoresc pe plaiurile dâmboviţene, vizitând Curtea Domnească de la Târgovişte, este bine de ştiut că aici, în Biserica Mare Domnească, se găseşte cea mai amplă galerie a unor chipuri de domnitori munteni, păstrată şi reprezentată de tablourile


Mormântului antic al războinicului – sportiv etrusc descoperit la Lanuvium (Italia)

În cadrul expoziţiei permanente de la Muzeul National Romano (Băile lui Diocleţian) din Roma se află o seamă de exponate dintre care unul avea să îmi incite curiozitatea. Este vorba de inventarul funerar al unui mormânt etrusc. În tabloul general


Basilica paleo-creştină din secolul IV aflată în curtea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa

În apropiere de faleza înaltă a portului din Constanţa, pe strada Traian, parţial sub clădirea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, se ascund ruinele unei bazilici paleo-creştine, din care întâmplător s-a descoperit, în jurul anului 1960, numai cripta de sub altar. Aceasta


Asasinatele de la Jilava

Nu ne propunem să lămurim detaliile celor petrecute la Jilava la sfârşit de noiembrie 1940. Ci doar să prezentăm punctul de vedere al unora ca Simion Ghinea şi Petre Ţuţea, cu care am avut lungi discuţii pe seama acelor ciudate


Cetatea Tomis și monedele sale antice

Numită TOMI (Tomis) – TOMITON (T-Om–I-Ton), Tomis (astăzi Constanța, România), colonia de origine milesiană (ca şi Istria), pare să fi fost întemeiată ceva mai târziu. Lipsa unor date precise fac dificilă stabilirea exactă a momentului înfiinţării coloniei de la Tomis („T


Punctual, „Iași 1941”…

1. Înainte de 1990, cifra victimelor de la Iași recunoscută de istoricii care s-au ocupat de acest subiect oscila în jurul a 600 (șase sute) de victime. Printre acești istorici s-au aflat și câțiva evrei. 2. Represaliile asupra populației civile


Statuia menhir de la Ciceu – Mihăiești (jud. Bistrița-Năsăud)

Primele date privind existenţa omului pe aceste locuri (Ciceu – Mihăiești, jud. Bistrița – Năsăud) au apărut de multe ori în urma descoperirilor întâmplătoare, cum este și cazul statuii menhir scoasă la lumină la o lucrare de afânare a solului,


Semnificația bătăliei de la Mărășești

Bătălia de la Mărășești a fost pentru români un fel de luptă de la Termopile. „Pe aici nu se trece” nu a fost o figură de stil, ci un jurământ de care soldații români s-au ținut. Unirea Transilvaniei cu România


Cel mai bogat mormânt princiar al unei aristocrate de neam germanic expus la Muzeul din Turda

Muzeul de Istorie din Turda îşi trăieşte în prezent cea de a doua tinereţe, după ce s-a redeschis publicului în anul 2011, după 14 ani de continuă renovare. Adăpostit de cel mai important edificiu civil al Turdei medievale şi anume


„Flăcări şi sânge, scrum şi lacrimi, moarte şi distrugere!”

O altă cale utilizată de fasciştii unguri pentru depopularea părţii de nord a Transilvaniei de populaţia românească a fost trimiterea românilor la muncă în Germania, în speranţa – din nefericire confirmată – că mulţi dintre cei plecaţi nu se vor