Arhiva categoriei: Colocvii literare

Cazania lui Varlaam din 1643 – restaurată în cadrul Muzeului Național de Istorie a României

Cazania lui Varlaam din anul 1643 este declarată a fi o adevărată capodoperă a culturii românești medievale. Aceasta a fost investigată fizico-chimic şi restaurată în cadrul secţiilor de specialitate ale Muzeului Național de Istorie a României. Cazania lui Varlaam sau „Carte


Zahu Pană – poetul care a cules florile liricii din temniţele comuniste

Sunt scriitori care aleg să fie în primul rând martori ai vremii. Timpul pe care l-a trăit poetul Zahu Pană a fost crunt cu românii şi poeţii neamului. Părintele Gheorghe Calciu Dumitrasa, care a trecut jertfelnic prin închisorile comuniste şi


Drumul Robilor…

Mărturisirea lui Victor Maghear, Drumul Robilor, întregeşte mărturisirile apologetice în care se cuprind lucrări memorialistice de excelentă calitate culturală, cultică: mistică, isihasm, literatură, teologie, filosofie, eseistică, apologetică, martirologie, apărute după aşa zisa cădere a regimului comunist în urma loviturii de


Ne cheamă poeţii…

A mai murit un poet, Ion Horea. Mă obsedeză o cifră: 42. De când am aflat că 42 la sută din populaţia ţării este analfabetă sau semianalfabetă*, nu mai pot dormi, am coşmaruri. Deci 42 la sută din populaţia României


Pan M. Vizirescu – poetul anticomunist care a scris 23 de ani ascuns într-un pod…

Regimul comunist a produs multe drame în istoria literaturii române. Unii scriitori au ajuns la puşcărie sau Canal, alţii în schimb s-au refugiat în Occident, dar foarte puţini au reuşit să se ascundă de mâna lungă a autorităţilor comuniste. Un


Poezia ca jertfă creştină în regimul comunist

În plin regim comunist ateu s-au lansat şi afirmat la edituri de stat şi în publicaţii literare oficiale poeţi autentici creştini. E un paradox specific naţional-comunismului ceauşist. Pe lângă binecunoscutul poet creştin Ioan Alexandru, la sfârşitul anilor 1960 s-a lansat


Din străinătate…

(simfonie alegorică pentru soliști și cor mixt, condus de Eminescu, cu o coroană tricoloră pe creștet, Caragiale la tobe, Creangă la solz de pește, Carmen Sylva, soprano) Ca Eminescu din străinătate, din străinătatea mea profundă, vă strig: Ieștiți afară din


Veghe lirică

Rugăciune Doamne știu cât ți-am greșit În cuvânt, în gând, în faptă… M-ai iertat și m-ai iubit Ca un bun și ceresc Tată! Poate eu nu-s bun creștin Faptele îmi sunt mustrate, Dar la cei bolnavi și-n chin, Dă-le Doamne


Shakespeare în viziunea scriitorilor români (omagiu adus lui William Shakespeare, la 455 de ani de la naștere, de Al. Florin Țene)

În al patrulea deceniu al secolului XIX-lea, Shakespeare (n. aprilie 1564, Stratford-upon-Avon, Regatul Angliei – d. 23 aprilie/3 mai1616, Stratford-upon-Avon) a început să fie cunoscută în țara noastră. Faptul că opera scriitorului englez începe să fie cunoscutpă la noi aproape concomitant cu apariția și răspândirea literaturii


Lucian Blaga, lirosoful României unite (2)

„Cât de cu totul altfel e omul!”- va exclama lirosoful în Singuralitatea omului „capturat de un destin creator, într-un sens cu adevărat minunat”. După Blaga, creaţiile de cultură sunt şi pot fi judecate „după norme imanente, după norme ale căror