Articole publicate de: Ioan Lăcătușu

Un atentat la legea fundamentală a Statului Român!

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, analizând cu responsabilitate situaţia creată prin reluarea dezbaterii în Parlamentul României a proiectului legii Statutului minorităţilor naţionale şi consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma redactată de UDMR, îşi exprimă


O nouă izbândă editorială a scriitorului Ilie Şandru: romanul „Ani de zbucium”, Editura Vatra Veche, Târgu Mureş, 2016

Parcurgând filele romanului „Ani de zbucium”, apărut recent la editura Vatra Veche, din Târgu Mureş, roman istoric dedicat Revoluţiei de la 1848/1849 din Transilvania, subliniem cu satisfacţie această nouă performanţă a scriitorului Ilie Şandru de a publica o nouă carte,


Convieţuirii româno-maghiare în judeţul Covasna; Mărturii documentare (1944-1946) – (2)

Nota informativă, nr. 138, din 9 aprilie 1946, a Postului de Jandarmi Lunca Calnicului „În rândurile populaţiei maghiare din Com. Chichiş, de pe raza acestui post se discută că în urma tratativelor secrete duse de Ungaria cu U.R.S.S., aceasta din


Convieţuirii româno-maghiare în judeţul Covasna; Mărturii documentare (1944-1946) – (1)

O analiză, fie şi sumară, a dezideratelor şi sloganurilor populaţiei maghiare din judeţul Covasna, pune în evidenţă existenţa unor similitudini între discursurile şi acţiunile din perioada 1944-1946 şi cele de după decembrie 1989. Cercetările viitoare vor putea pune în evidenţă


Nicolae Teculescu şi contribuţia sa la înfiinţarea Secţiei de Balneologie a Spitalului Unificat din Covasna

Deoarece în urma redenumirii Spitalului de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Géza” din Covasna, în „Dr. Teculescu–Benedek” aprobată de Ministerul Sănătăţii la propunerea Asociaţiei Cultural Creştine „Justinian Teculescu” din Covasna, în presa locală de limbă maghiară au apărut confuzii, date inexacte


Nicolae Teculescu (1921-1972) – medic balneolog şi poet

Unul dintre cei şase fraţi ai episcopului Justinian Teculescu a fost şi Alexe Teculescu, născut la 12 mai 1884, în Voineşti-Covasna. Dând curs „comandamentelor vremii”, formulate de elita intelectualităţii româneşti ardelene, conform cărora tinerii români erau sfătuiţi să îmbrăţişeze paleta


Publicații revizioniste: „Székelyföld, Ţinutul Secuiesc, Szeklerland”

Continuând practica tipăririi unor publicaţii cu conţinut etnocentrist, nostalgic şi cu mesaj neorevizionist, administraţiile publice locale din judeţele Covasna şi Harghita aflate perpetuu sub conducerea formaţiilor etnice maghiare, au editat recent o revistă intitulată „Székelyföld, Ţinutul Secuiesc, Szeklerland”. Lucrarea apărută


Însemnări de dicolo de hotarul pus între fraţi…

După decembrie 1989, în mediile intelectuale româneşti, s-a discutat foarte mult despre „literatura de sertar”, afirmându-se sau negându-se existenţa unei asemenea literaturi. Nu s-a discutat însă nimic despre un alt gen de scrieri literare şi nu numai, respectiv despre „cărţile


Să ne cinstim înaintașii: ierarhul-cărturar Nicolae Colan

Dacă imediat după decembrie 1989, s-ar fi realizat un sondaj de opinie, cu scopul de a afla ce ştiu locuitorii judeţului Covasna, despre mitropolitul Nicolae Colan, cu excepţia cetăţenilor din Araci şi a celor din împrejurimi, cât şi a feţelor


Împliniri spirituale după Marea Unire

În şedinţa din 9 august 1921, Consistorul arhidiecezan din Sibiu a hotărât înfiinţarea a două protopopiate, din fostul protopopiat al Treiscaunelor, şi anume: protopopiatul Sf. Gheorghe cu sediul în acest oraş, şi protopopiatul Oituz, cu sediul la Tg. Secuiesc (hotărârea