Articole publicate de: Al. Stănciulescu-Bârda

Speranțe și neliniști

Parcă mai mult ca oricând, privesc cu teamă către viitor. Nori tulburi se abat peste lume, ceața se intensifică la orizont și lumea e tot mai debusolată. Parcă am început să n-o mai înțeleg. Vorbeam întotdeauna de „evoluția lumii” de


Înțelepciunea lui Iosif

An de an ne reamintim, cu lux de amănunte, istoria Nașterii Domnului Iisus Hristos în peștera de lângă Betleem. În prim plan se situează Pruncul Iisus, Sfânta Fecioară Maria, îngerii, păstorii, magii, ba chiar și înfiorătorul Irod, ca personaj negativ.


Cina Împăratului

În Duminica a XXVIII-a după Rusalii este rânduită Evanghelia celor poftiți la cină. Este o pildă a Mântuitorului foarte scurtă, dar cu semnificații profunde și variate. E vorba de un proprietar bogat, „stăpân al casei sale”, care a organizat o


Asemănarea cu Dumnezeu…

În prima carte a Bibliei, Facerea, se vorbește despre creația lumii în general și a omului în special. Dumnezeu a vrut să-l creeze pe om „după chipul și asemănarea noastră”. În prima fază l-a creat însă „după chipul Său”, adică


Plin sau gol…

Mereu am auzit pe semenii mei făcând comparații. Până în 1989 se făceau comparații cu situația de dinainte de război. Majoritatea își aminteau cu nostalgie de vremurile acelea, când aveau pământul lor, când umpleau podul, magazia și pătulul de bucate,


Popor bogat, popor sărac…

Auzim adesea confrați de-ai noștri spunând despre occidentali, că sunt „cu cel puțin o sută de ani înaintea noastră” în ceea ce privește gradul de civilizație. Îi auzim, de asemenea, criticându-și țara că e săracă, sau că salariile de aici


Povara identității românești…

Scriu aceste rânduri cu durere în suflet, în urma unei călătorii în Serbia și Bulgaria. Acolo sunt mii de români, care-și pierd identitatea cu fiecare zi ce trece. Poartă în suflet povara unei cruci  lăsate din moși-strămoși, aceea de a


Timpul lui Dumnezeu

Cei care au citit Biblia și au frecventat biserica, își amintesc, fără îndoială, de noaptea în care Mântuitorul îl primește pe Nicodim și au o lungă discuție pe teme spirituale, până după miezul nopții(Ioan, III, 13-17). Pentru unii, fragmentul acesta


Seceta și pârjolul… uman

De la jumătatea lunii mai, prin locurile mehedințene ale Bârdei nu a mai plouat. Porumbii s-au uscat când aveau 10-15 centimetri. La fel iarba, urmată de vii, de mulți-mulți pomi, de copaci în pădure. Pe câmp s-au deschis crăpături uriașe,


Fântâna înfundată

Până nu demult, aveam în satele noastre fântâni și bunare de unde luam apă pentru oameni, pentru vite. Ce-i drept, unii mergeau mai mult, alții mai puțin până la sursa de apă, în funcție de locul unde își avea casa.