Articole publicate de: Cezar Adonis Mihalache

Patrimoniul nostru?!… Din când în când, „la licitație”…

Din păcate, cam pe acolo regăsim identitatea noastră… Ba, de multe ori, de acolo aflăm frânturi de identitate, scoase din cine știe ce scrin și puse pe piață în jocul cererii și al ofertei… Și nu ar fi nimic tragic


Deocamdată, tot „Steaua României” lor…

Era un demers ce trebuia întreprins în Anul Centenarului… Reînnobilarea Ordinelor Naționale cu gradele și colanele de Demnitate și Respect. Ar fi contat cel puțin egal ridicării unor monumente întru’ recunoștința Înaintașilor. Atunci ar fi trebuit „curățată” lista Ordinului de


Noi, Europa și factura „recuzării” recursului compensatoriu…

Să fim onești! Aici nu este vorba despre valorile morale… Nu astăzi, nu acum… Sau nu „în primul rând”… Aici este vorba strict despre niște calcule de costuri, de buget european, de cheltuieli pe care UE nu vrea să și


Oarba politicii și țara de la Oarba de Mureș…

Dacă Ziua Națională s-ar fi nimerit înainte de alegeri, cu totul altfel ar fi arătat lucrurile!… L-ar fi îmbrățișat, l-ar fi sărutat respectuos pe amândoi obraji, nu doar ca pe un veteran de război, ci având în minte imaginea propriilor


Primul termen al umilinței eterne…

Asta chiar nu se va casa vreodată!… Umilința aplicată eroilor, răniților, urmașilor… Ci va avea termene peste termene… Și, probabil, și la comemorarea următorilor treizeci de ani se vor găsi „justițiari” care să aplice legea lor, legea procurorului stat în


Să finanțeze (dacă o să le mai convină), dar să știm și noi!

Dacă au bani de dat, să-i dea! Să-i trimită minorității maghiare, dar respectând niște reguli! E adevărat, acum nu există norme și se ascund după faptul că s-a mers „românește” (!), după niște înțelegeri de tipul „hai că merge și


Actorii și necrofagii lichidării industriale…

Măcar nu se închide reparând primul transformator fabricat acum patru decenii!… Și nu pentru că ar fi fost de un cinism extrem!… Nu asta contează pentru cei ce au săvârșit lichidarea fabricii din Bănie. Dimpotrivă! Ei ar fi dat orice


Marele Pavoaz al „Gloriei” din alte timpuri…

Ar fi meritat o altfel de „retragere”… Nu o simplă andocare la mal… Ar fi meritat să fie întâmpinată și de Marina Militară, și de cea Civilă, dar și de constructorii de nave… Pentru că a stat acolo, în furtuni,


Când este vorba despre copiii noștri, lupta unei mame trebuie să devină războiul unei națiuni!

Una din două! Ori ăștia sunt mai ticăloși decât „ăialalți”, ori sunt atât de proști încât, nu le-au intrat feluriții cai troiani în „guvernare”, ci i-au înghițit de-a dreptul… Sau, de fapt, au venit chiar ei singuri, de bună voie,


La vama indiferenței noastre naționale…

Da, este adevărat!… Era mai mult acolo pentru că dădea bine ca nume… În esență însă, nu a produs nimic, nu a adus nimic… Dar nici nu ne așteptam să producă minuni, izbucniri, înflăcărări, nașteri de clipe astrale sub vremurile