Aventura religioasă a bisericii ucrainene, care răspunde doar la comenzile politice ale președintelui autocrat Piotr Poroșenko, pe lângă consecințele cumplite pentru românii din Bucovina de nord, Bugeac și Transcarpatia, poate avea și o parte pozitivă. Ucraina, care a devenit un stat totalitar privind minoritățile naționale, încearcă să-și impună cu forța politica religioasă românilor din regiunile istorice Transcarpatia, Bucovina de nord și Bugeac, încălcând normele şi libertăţile impuse de UE. Din nefericire, politica noastră externă subordonată se pare strict intereselor germane în Europa nu ia nicio atitudine față de abuzurile Kievului împotriva limbii române și a școlilor românești din Ucraina. Nederanjate de nimeni pe plan internațional, autoritățile de la Kiev continuă politica de ucrainizare şi de sfidare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, deşi declamă că vor să aspire la integrarea în UE. O tăcere de mormânt s-a abătut asupra instituţiilor româneşti faţă de abuzurile Kievului faţă de drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale. Românii trăiesc drama ignorării de către ţara mamă a nevoilor lor. Se simt părăsiţi şi trădaţi moral. Klaus Iohannis e mut faţă de persecuţiile românilor din Ucraina.
Preocupările preşedintelui par că sunt legate în special de interesele Bruxellului şi ale Germaniei şi de monopolizare a justiţiei în interesul unor structuri secrete subordonate unei mari puteri. Guvernul şi parlamentarii par mai degrabă preocupaţi de războiul intern şi meschin româno-român decât de luarea unor poziţii ferme faţă de abuzurile Kievului, care doreşte eliminarea minorităţii româneşti prin ucrainizare. Slugărnicia faţă de interesele Berlinului e mai mare decât respectul faţă de Constituţie şi dragostea de ţară. Pe de altă parte, conducerea serviciilor noastre secrete transmite mesaje în public că ar fi mai interesate să apere interesele SUA şi Germaniei în România, decât să pună drepturile românilor în prim plan şi să respecte dictonul Patria a priori? Afacerile cu petrol ale unora cu Poroşenko ţin loc de dragoste de ţară? Uniunea Europeană doar pentru că Ucraina e în conflict cu Rusia ignoră gravele încălcări ale drepturilor omului la comanda oligarhiei corupte de la Kiev.
Din fericire singura instituţie care apără onoarea şi drepturile românilor prigoniţi din Ucraina este Biserica Ortodoxă Română, singura sensibilă la libertăţile şi valorile româneşti. În ziua de 21 februarie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia s-a luat decizia sprijinirii româilor persecutați din Ucraina. Privitor la situația bisericească din Ucraina, Sfântul Sinod a subliniat următoarele aspecte, pe puncte:
– Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina și nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, așa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria. Constatându-se acest impas în rezolvarea situației, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credincioșilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către ortodocșii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei. Prin urmare, problema unității ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin, și pentru că aici există o mare populație de etnie rusă, care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei”.
– Privitor la această situație bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul ședințelor sale din 24 mai 2018 și din 25 octombrie 2018. S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluție a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unității de credință, respectarea libertății administrativ-pastorale a clerului şi credincioșilor din această țară (inclusiv dreptul la autocefalie) și restabilirea comuniunii euharistice. În caz de nereușită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente”.
– Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei. Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice. În acest sens, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statutului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română. S-a menționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990.
– De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind soluționarea problemei ierarhilor şi preoților necanonici din Occident, care au aparținut fostului „Patriarhat al Kievului”.
Filaret Denisenko, liderul auto-proclamatei Biserici Ortodoxe a Ucrainei, a spus că după „unificare”, toate slujbele se vor ține în limba ucraineană. Cea mai grea situație este în regiunea Cernăuți unde este cea mai puternică comunitate românească. Aici sunt 440 de parohii ortodoxe, dintre care 126 sunt parohii ortodoxe românești. În areal mai sunt și șapte mânăstiri românești. Bisericile românești, aflate sub autoritatea Mitropoliei Kievului – de sub Patriarhia Moscovei -, au săvârșit până acum slujbele în limba română. Partea bună a lucrurilor este faptul că românii din parohiile ortodoxe se pot reîntoarce la sânul bisericii mamă reprezentată de Patriarhia Română, de care au aparținut până la ocupația sovietică. Decizia Sfântului Sinod al BOR va crea premisele salvării limbii române şi identităţii naţionale. S-a dovedit încă o dată că între instituţiile statului român, BOR e singura care vibrează şi acţionează în interesul naţional şi pentru respectarea democrată a drepturilor omului în legătură cu românii persecutaţii în Ucraina. Pe alţii îi interesează doar banii, afacerile şi să execute interesele marilor puteri în dauna României?
Lasă un răspuns