Zeitățile romane și mozaicurile pierdute de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Odată cu ocuparea Daciei, așezările importante și orașele ce erau populate de romani aveau să se dezvolte, din toate punctele de vedere. Pe lângă rolul de centre economice şi de sedii ale administraţiei provinciei, oraşele din Dacia romană constituiau şi importante focare ale vieţii spirituale romane. Cel mai însemnat domeniu al acesteia îl reprezenta religia şi edificiile de cult. În Dacia acelei perioade sunt atestate epigrafic, figurativ şi arheologic peste 130 de divinităţi. Cele mai substanţiale informaţii arheologice şi epigrafice provin din colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Aici au fost cercetate templele zeilor medicinei Aesculap şi Hygeia, dar și un templu al lui Liber Pater. De asemenea, la Sarmizegetusa s-a găsit o incintă sacră cuprinzând mai multe clădiri, numite convenţional EM 16, EM 17, EM 18, EM 19, EM 24, EM 29, care erau probabil temple. Se cunoaşte şi planul templului lui Mithras, săpat arheologic în secolul XIX, fără a mai putea fi astăzi localizat topografic, precum şi cel al zeilor palmireni. În apropierea amfiteatrului a fost cercetat templul lui Nemesis. În afara Ulpiei Traiana, doar la Apulum a fost recent identificat arheologic un templu al zeului Liber Pater. Informaţiile privind viaţa religioasă din restul oraşelor romane provin doar din inscripţii. Sunt prezente atât principalele divinităţi greco-romane, cât şi cele orientale, egiptene, celto-germanice. Iată cele mai cunoscute dintre acestea: Aesulap şi Hygeia la Apulum, Apollo la Ulpia Traiana, Fortuna la Apulum, Diana la Ulpia Traiana, Iupiter Optimus Maximus la Apulum, Napoca şi Potaissa, Nemesis la Apulum, Deus Aeternus la Apulum, Deus Azizus la Potaissa, Cybele la Drobeta şi Ulpia Traiana, Iupiter Dolichenus la Apulum şi Ulpia Traiana, Mithras la Apulum, Sabazios la Apulum şi Drobeta, Sol Invictus la Apulum, Isis la Ulpia Traiana, Caelestis la Ulpia Traiana, Iupiter Optimus Maximus Bussumarius la Apulum, Hercule Magusanus la Ulpia Traiana, Bel Hammon la Ulpia Traiana, Iarhibol la Apulum, Iupiter Cimistenus la Apulum, Malagbel la Ulpia Traiana, Serapis la Potaissa.

Locuitorii oraşelor romane din Dacia cunoşteau şi apreciau imaginile mitologiei greco-romane, cum rezultă, de exemplu, din două mozaicuri (azi pierdute) găsite la Ulpia Traiana. Este vorba despre reprezentările ciclului troian, ilustrat prin „Judecata lui Paris” şi „Priam cerându-i lui Ahile trupul lui Hector”.

Prezenţa zeilor în arta antică este bine reprezentată mai ales prin statuile de cult. Dintre ele se remarcă cele cu dimensiuni colosale, cum este statuia lui Iupiter tronans de la Apulum, care era destinată cellei centrale din templele capitoline. Tot de la Apulum provine şi statuia unei Hecate triformis, iar dintr-un mithraeum de la Potaissa, capul unei statui colosale a lui Mithras. La Napoca, s-a descoperit o mare statuie a lui Priap. Statuile de dimensiuni mijlocii şi statuetele erau aduse, de obicei, de către credincioşi în temple. Dintre cele mai remarcabile sunt statuia lui Liber-Dionysos de la Apulum, sau cea a zeului trac Zbelsurdos de la Apulum. Dintre numeroasele statuete menţionăm pe cele ale lui Nemesis de la Ulpia Traiana, Napoca şi Apulum. Semnificativ pentru religia din Dacia este şi relieful de cult, utilizat frecvent în cultul lui Mithras, sau al Cavalerului Trac. Câteva lucrări artistice remarcabile din Dacia sunt şi mici statuete de bronz, cum este Iupiter fulminans de la Potaissa, creat, probabil, în cercul urmaşilor lui Phidias, Mercur de la Potaissa, sau o menadă de la Ulpia Traiana ce urmează modelul lui Scopas. În Dacia sunt cunoscute circa 2200 de monumente epigrafice şi sculpturale cu caracter religios, majoritatea provenind din mediul urban. Ponderea monumentelor dedicate panteonului clasic, greco-roman, este de 73 la sută, concordând cu ponderea onomasticii romano-italice în inscripţiile din Dacia (74 la sută). Dintre cele 12 divinităţi ale panteonului clasic (dii consentes), cel mai bine reprezentat este Iupiter, mai ales la Apulum şi Potaissa. Dintre zeii orientali cel mai popular în Dacia este Mithras. Nici un monument epigrafic sau figurativ nu atestă perpetuarea în Dacia romană a divinităţilor indigene dacice (Zalmoxis, Gebeleizis) şi nu există nici dovezi despre vreo „interpretatio Dacica” pentru unele divinităţi clasice. În viaţa religioasă şi politică a oraşelor un rol deosebit îl avea şi „ordo Augustalium”, o asociaţie care cinstea cultul Romei şi al împăratului. Augustales sunt atestaţi exclusiv în oraşe, la Ulpia Traiana, Apulum, Drobeta, Potaissa şi Napoca. Tot din categoria cultelor politice face parte şi cultul pentru Domus Divina. La Ulpia Traiana cultul imperial era celebrat de către un „concilium Daciarum trium”, care avea în frunte un „sacerdos arae Augusti” (coronatus Daciarum trium), apărut probabil în vremea lui Severus Alexander, când este atestat documentar sigur. Sarcina acestei instituţii era celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunităţilor provinciei, având ca scop exprimarea loialităţii faţă de împărat şi Imperiu a provinciei şi locuitorilor ei.

Prin dispariția lor, mozaicurile antice de la Ulpia Traiana au lăsat un mare gol, dar datorită studiilor arheologului I. Berciu, putem avea o reconstituire a lor, ce ne poate ajuta să le refacem într-un spațiu muzeistic, sau cel puțin virtual, spre a le păstra și tezauriza. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*