Un templu dacic în Covasna

O echipă coordonată de arheologul dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, a reluat în această vară săpăturile arheologice la cetatea dacică din Valea Zânelor (jud. Covasna), din așa zisul „Ținut secuiesc”, obiectivul campaniei fiind scoaterea la lumină a unui templu dacic descoperit în urmă cu aproape trei ani. În acest ținut de poveste, reprezentat de județele Covasna, Harghia și Mureș, există una dintre cele mai mari concentrări de cetăți și așezări fortificate dacice din țară (peste 200 de așezări, 34 de cetăți și peste 30 de tezaure dacice importante descoperite).

În mod surprinzător, cele mai multe cetăți dacice din această zonă au fost descoperite în secolul XIX de către arheologi maghiari. Mai mult decât atât, ungurii au fost atât de preocupați de istoria geto-dacilor încât Sigismund Bathory, pe vremea lui Mihai Viteazul, se pretindea un „Principe al Daciei”, visul lui fiind unificarea Țărilor Românești sub numele de Dacia pe care, desigur, urma să le conducă tot el. Chiar mai mult decât atât, în urmă cu sute de ani au apărut și cărți în care ungurii și sașii se pretindeau urmași ai dacilor, pentru a-și justifica pretențiile istorice asupra Transilvaniei. Dr. Viorica Crișan a declarat că zidurile cetății dacice din Valea Zânelor au ieșit la iveală întâmplător în anul 1995, când, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ, au ieșit la iveală fragmente ceramice și artefacte antice geto – dace.

Au urmat săpăturile arheologice sistematice, care au început trei ani mai târziu. „În anul în care a căzut pădurea, printre rădăcinile arborilor doborâți de furtună au ieșit la iveală vase, ziduri, părți de obiecte (…) În campania aceasta va trebui să scăpăm de un maldăr mare de pământ, pentru că în cercetările din anii trecuți, respectiv 2013-2015, în zona în care am început săpăturile, în zona bastionului, au ieșit urmele unui templu dac. Am dezvelit doar o parte, pe trei șiruri de stâlpi care au fost montați în stâncă (…) Deocamdată avem șapte stâlpi, dar eu cred că merg spre 15, poate 17 stâlpi, deci trebuie să decopertăm o zonă destul de mare care este acoperită cu pământul aruncat din zona în care am descoperit templul”, a precizat dr. Viorica Crișan. Potrivit cercetătoarei, templul se aseamănă cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia și este o raritate pentru cetățile dacice din afara Munților Orăștiei. Este posibil să fi fost folosit construit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, în interiorul acestuia fiind găsite foarte multe oase de animale și vase, în special opaițe, dar și mărgele și alte piese de podoabă, fabricate din chihlimbar și sticlă, fibule, pandantive, catarame, vârfuri de săgeți, pinteni etc.

Cetatea dacică a fost ridicată în urmă cu aproape 2000 de ani, iar potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetăți dacice din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate. „Sunt patru terase și platoul, deci cinci rânduri de fortificații (…) A existat o gândire destul de unitară a arhitecților și constructorilor daci pentru alegerea locurilor acestor cetăți, au ales munți care din două sau trei părți să fie greu accesibili, au ales zone în care să existe piscuri înalte care să îi apere de intemperii, dar și de vizitatori nedoriți și care să le asigure o vizibilitate foarte bună asupra unei zone vaste. Cetatea de la Covasna îndeplinește toate condițiile, pe o porțiune de două treimi este extrem de abruptă și greu accesibilă, de aici se vede toată depresiunea Târgu Secuiesc, toată valea Râului Negru, cu vizibilitate bună spre celelalte cetăți din zonă, spre Tușnad și spre depresiunea Brașovului”, a mai spus Viorica Crișan. Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară, dar specialiștii nu pot confirma acest lucru. „Da, se spune că în interiorul cetății ar fi o pivniță în care se găsește un tezaur foarte mare (…) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred că cea mai mare comoară sunt informațiile pe care, până la urmă, cetatea ni le dă, legate de modul de lucru la vremea respectivă. Cetatea a presupus un efort uriaș ca să fie ridicată (…), putem vorbi de un întreg munte tăiat și fortificat. (…) Nu știm dacă a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea să fie așa, dar nu avem nicio dovadă. Știm că Decebal s-a îndreptat către o cetate din Est, dar este greu de spus dacă a fost cetatea de la Covasna sau nu, și nici numele cetății deocamdată nu îl știm”, a mai spus aceasta.

Primele campanii de săpături arheologice la cetatea din Covasna au fost făcute și cu ajutorul armatei, până în anul 2003, când echipa a fost formată doar din tineri din zonă, pasionați de istorie. „În 1996 am urcat pentru prima dată la cetate să văd care este situația, iar săpăturile le-am început în 1998 (…) Au fost niște vremuri foarte grele, în perioada de început am lucrat cu soldați. Mulți localnici ne-au ajutat însă foarte mult cu hrană, cu cazare, cu ce au mai putut (…) De câțiva ani lucrăm cu tineri peste 16 ani. Sunt printre ei câțiva care au venit cu mine zece sau mai mulți ani, au terminat liceul, au terminat facultatea și continuă să vină, își iau concediu și vin și lucrează la cetate”, spunea Viorica Crișan. În curând vor fi organizate două evenimente pentru public la cetatea dacică din Covasna, respectiv „Zilele cetății” și „Ziua porților deschise pe șantierul arheologic”. Viorica Crișan, coordonatoarea lucrărilor de cercetare, este de părere că cetatea ar putea atrage un număr mai mare de turiști în zonă, dacă autoritățile locale s-ar implica mai mult în protejarea și promovarea ei. Dacă veți întreba ce caută aici o echipă de specialiști de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, doamna  Viorica Crișan vă va răspunde: „Am spus mereu că dacii de aici ne-au chemat, pentru că nu pot spune altfel”. În orice caz, cetatea este una dintre cele mai mari aflate în afara Munților Orăștiei, iar templul care se cercetează acum este similar celor din cetățile Sarmizegetusa Regia sau Costești. Prin urmare și potențialul existent aici este unul de excepție, iar strămoșii noștri daci ne vor transmite peste milenii mesajul lor ancestral. Se deschid încet – încet lăcașurile Leului, iar Forța Vieții va fi cu noi!

Un răspuns la Un templu dacic în Covasna

  1. mioara prihotin spune:

    Minunat lucreaza Dumnezeu, la timpul potrivit stiut doar de el ne pune la dispozitie informatii,obiecte,constructii care atesta faptul ca suntem stapani,noi santem stapani pe aceste meleaguri incarcate de istorie.Noi suntem acasa!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*