Închiriată, bucată cu bucată!

Pe 22 iulie 2016, Guvernul  României a modificat  HG 227/ 2000, astfel încât Ministerul Culturii poate închiria bunuri imobile, proprietate publică a statului, pe care le deţine în administrare. Şi se începe cu închirierea unor părţi din sediul Bibliotecii Naţionale a României.

Conform fundamentării HG, o bună administrare a acestui  imobil va oferi „condiţii optime pentru desfăşurarea actului cultural şi artistic. Totodată, iniţiativa îşi propune să creeze premisele unui nou model de consum cultural”. Şi această pentru că „imobilul situat în bulevardul Unirii nr. 22 sector 3 este conceput că un complex cultural, având spaţii ce oferă condiţiile necesare pentru organizarea de evenimente: sala de spectacole, săli de conferinţe, săli multifuncţionale, spaţii pentru audiţii şi pentru utilizarea mijloacelor de comunicare electronice, spaţii de expunere, precum şi spaţii de joacă pentru copii, cafenele, restaurant”.

Da… au reuşit! Ceea ce nu au  reuşit liberalii şi pesediştii au făcut-o tehnocraţii. Intelectuali curaţi (?!), şcoliţi în Occident, chiar profesând pe acolo. Sigur pe el, Guvernul României închiriează spaţii din clădirea destinată Bibliotecii Naţionale a României! Pentru restaurante şi cafenele! Nu e de mirare! Chiar în primul discurs despre Biblioteca Naţională a României, domnul Alexandrescu a  anunţat că una dintre primele măsuri după numirea sa ca Ministru al Culturii Române, deschiderea unor restaurante, cafenele… Ce altceva era mai important la Biblioteca Naţională a României? La BNaR totul este perfect. Doar restaurantele îi lipsesc.

Or, această clădire din Bdul Unirii 22 a fost construită cu bani de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei NUMAI pentru BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI şi nicidecum pentru Ministerul Culturii, dar mai ales NU pentru închirierea de spaţii pentru birturi?! Nu s-a vorbit vreodată despre „refuncționalizarea obiectivului de investiţie Biblioteca Naţională a României prin integrarea corpului Aula în ansamblu”. Aula a existat de la început în construcţia clădirii Bibliotecii Naţionale ca spaţiu pentru INID, apoi după desfiinţarea INID, Aula a revenit BNaR ca un spaţiu  foarte bun pentru depozitele Bibliotecii.

Să ne amintim că pe  afişul de la intrarea pe şantierul actualului sediu al BNaR era trecut acordul – cadru de împrumut dintre Guvenul Românei şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei aprobat prin HG 933/2007  NUMAI  pentru construcţia Bibliotecii Naţionale a României. Era scris foarte clar: ŞANTIERUL PENTRU CONSTRUCŢIA BIBLIOTECII NAŢIONALE  A  ROMÂNIEI!

Fostul premier Emil Boc, vizitând şantierul Bibliotecii Naţionale înainte de inaugurarea noului sediu al BNaR, a vorbit despre investiţia totală care depăşeşte 100 de milioane de euro asigurată din fonduri europene. „Suntem prezenţi la cea mai mare investiţie în cultură din ultimii 20 de ani. Este o investiţie de peste 100 de milioane de euro şi deja, în jur de 80 de milioane de euro au fost plătite”… (…) „Am convingerea că toţi mai mult tineri vor opta, într-un orizont mediu de timp, mai mult spre Biblioteca Naţională decât spre mall, pentru că aici vor putea găsi un cadru modern, în concordanţă cu ceea ce aşteaptă: internet, biblioteca digitală, adică informaţii în concordanţă cu secolul în care trăim” (Emil Boc, 28 iulie 2011).

Şi acum, în 2016, a apărut o Lege, un articol de lege… Chiar toţi suntem amnezici? Nici un ministru al Culturii Române nu a vorbit vreodată despre adevăratele probleme ale Bibliotecii Naţionale a Românilor şi toată ţara ştie că sunt atâtea nerezolvate  în această instituţie de importantă naţională, iar  ministrul Culturii Române este procupat de închirierea spaţiilor pentru restaurante?!

Să amintesc din nou: milioane de publicaţii – patrimoniul scris al naţiunii Române – zac neprelucrate  la Biblioteca  Naţională  a României de  zeci de ani! MILIOANE  de publicaţii! Este vorba de milioane de cărţi, reviste, ziare, periodice actuale, dar şi periodice vechi, manuscrise, stampe, fotografii, cartografie etc., etc. Niciodată în cinci ani de la inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Naţionale nu s-a spus ce se întâmplă cu aceste publicaţii, cum se vor pune ele în evidenţă, mai ales că acum există spaţiu suficient pentru prelucrarea şi aranjamentul pe rafturi al publicaţiilor (milioane!). Nu i-am auzit vorbind pe conducătorii României o singură dată despre această situaţie gravă existenţa la BNaR. Chiar nimănui să nu-i pese, să nu se intereseze sau şi mai mult să rezolve starea gravă în care sunt milioane de publicaţii în cea mai mare Bibliotecă a României? Este o situaţie de nepermis  mai ales că acum se prevede închirierea spaţiilor BIBLIOTECII NAŢIONALE  pentru altceva, înaintea punerii la dispoziţia Românilor  a publicaţiilor care-i sunt de drept. Înaintea oricăror acţiuni – unele interesante, dar, prea puţine în legătură cu Biblioteca Naţională – întreprinse de/la Biblioteca nu ar trebui să aibă loc până ce BNaR nu are publicaţiile  şi un catalog on-line adecvat.

Cu aceasta trebuia început! Nimic nu era mai important pentru Biblioteca tuturor Românilor decât ca patrimoniul scris al României să fie la locul lui şi numai după aceea să existe alte acţiuni la Biblioteca Naţională. Nu se poate trece peste aceasta pentru o Biblioteca Naţională în secolul 21!

Să aibă loc în acest sediu destinat NUMAI Bibliotecii Naţionale a Românilor simpozioane de tot felul, multe fără legătură cu Biblioteca,  Cultură, expoziţii de tot felul, întâlniri cu copii de grădiniţă, întâlniri cu personalităţi ale României  sau din afară ţării şi să fim încântaţi doar de frumuseţea clădirii? Să exclamăm doar cât de frumoasă este construcţia?!

Ne extaziem în faţă unui sediu frumos? Nimănui nu-i pasă  de milioanele de publicaţii  distruse la BNaR şi nimeni nu răspunde pentru publicaţiile care se deteriorează an de an într-un sediu atât de „frumos”  cum nu sunt multe  în Europa, după cum spunea cineva? Se vor rezolva acum, pe tăcute şi cele 13.000.000 UB ale BNaR aducând mici şi bere la Biblioteca Naţională?

Cum am spus deseori: clădirea Bibliotecii Naţionale a României a ajuns la fel că un „Cămin Cultural” din satele româneşti ai anilor ’50… Pe atunci se dorea culturalizarea maselor. Acum, la fel, să vină poporul la Biblioteca, stand la birt. Nu este la fel cum era la căminele culturale? Şi acum: se vede un filmuleţ,  se zbenguie copiii (chiar bebeluşii) pe culoarele Bibliotecii Naţionale României, din când în când se ascultă o cuvântare despre „cât de bine este în democraţie” şi urmează o hora în faţă căminului! Asta se cheamă cultură? Sigur vom auzi în curând că la Biblioteca Naţională se vor putea închiria spaţii pentru banchete şcolare sau altfel de banchete, vor fi şi cumetrii, nunţi  etc.

NICIODATĂ nu am auzit după  1990 că un singur politician român, un singur ministru al Culturii Române, o singură persoană din vreun Guvern al României să vorbească/să se preocupe/să întrebe/ de ce s-a scris în unele articole din ziare sau din memorii rămase fără răspuns, dar existente şi cunoscute de toţi angajaţii din Ministerul Culturii despre situaţia de nepermis de la Biblioteca noastră Naţională.

De altfel, nici directorii BNaR nu au vorbit vreodată de starea/soarta publicaţiilor Bibliotecii Naţionale,  mai ales directorii de după anul 2002, când sediul era gata-gata să devină sediul Guvernului… Nici după  inaugurarea noului sediu  al BNaR din noiembrie 2011 cei doi directori interimari nu au spus un cuvânt despre publicaţiile Bibliotecii. Era cel mai bun moment să spună că prioritatea Bibliotecii Naţionale a României  o constituie fondul de publicaţii care niciodată de când este ea Biblioteca noastră Naţională nu a fost la îndemna Românilor. Nu s-a vorbit niciodată că şi cum subiectul – PUBLICAŢII  NEPRELUCRATE/CATALOG PUBLICAŢII  la BNaR – nu ar exista.

Jurnaliştii români au progresat puţin, de la a numi construcţia destinată NUMAI Bibliotecii Naţionale că „mall”, unii o mai îndulceau puţin  îi spuneau „mall cultural”?! (sintagma desfiinţată  de Vali Constantinescu prin intervenţiile ei în presă on-line), acum au ajuns să vorbească despre un „complex cultural”! Se preia o ştire  fără a verifică situaţia? Nu este de datoria jurnaliştilor să vadă exact cum stau lucrurile cu spaţiile de închiriat la Biblioteca Naţională? Nu ar fi corect un articol complet despre CUM a hotărât Guvernul/Ministerul Cuturii să închirieze spaţiile la BNaR?

Sunt spaţii disponibile la Biblioteca Naţională a României? NU sunt! Să ni se  spună despre existenţa a „…14  SĂLI DE LECTURĂ?!” Cine le-a numărat? Au  intrat jurnaliştii români, fie că cititori, fie că jurnalişti la BNaR  şi au văzut câte săli de lectură are noul sediu? Mai mult, poate aflăm şi noi de la Ministerul Culturii, de exemplu, CUM se va realiza „…COERENTĂ  ŞI  CALITATEA  OFERTEI CULTURALE  ŞI  ARTISTICE …” prin închirierea  spaţiilor  aşa-zis disponibile – pentru  restaurante şi cafenele?

În clădirea special construită pentru Biblioteca Naţională a României NU sunt spaţii disponibile nici pentru punerea pe rafturi a celor 13.000.000 UB, dar să dai şi altora din spaţiul destinat CĂRŢILOR? Ştiu Guvernanţii acest lucru? Pentru că nu se vorbeşte deloc despre publicaţiile Bibliotecii Naţionale, putem întreba: MAI EXISTĂ ACESTE PUBLICATII? Publicaţii fără acte contabile, neprelucrate de zeci de ani şi putrezite prin diverse depozite, insobolanite, distruse, pierdute/dispărute, inundate, arse? Mai există?

Se ştie despre necazurile prin care am trecut pentru că nu m-am „astâmpărat” („Potoliţi-va, doamna!“ zicea şi ex-directorul Erceanu) încercând să arăt Românilor cum este cu această clădire şi instituţie – Biblioteca Naţională a României? Aş fi deranjat nişte interese pentru că am tot scris despre importantă BNaR – construcţie, profesie, funcţii, şcoli absolvite de unii şi obţinând funcţii de conducere la Biblioteca Naţională, etc.? Habar nu aveam de alte interese, habar  nu aveam de firme şi construcţii… de interesele unora sau altora… Nu ştiam decât de un interes comun tuturor Românilor: patrimoniul scris al României! Nici măcar nu am crezut că aş putea deranja pe cineva dacă spun că Românii au nevoie de o Biblioteca Naţională, că milioane de publicaţii din Biblioteca  sunt sfoiegite, că multe din ele nu sunt nici inventariate, că nu există nici măcar o înregistrare sumară într-un „caiet”/dosar, o cât de mică evidenţă… Nu am crezut că aş deranja pe cineva pentru că am reuşit, deşi foarte târziu, după doi ani de la inaugurarea noului sediu, să trec numele Bibliotecii Naţionale pe frontispiciu, tot scriind şi scriind… Oare nu era de datoria Ministerului Culturii s-o facă?

Nu am crezut că aş deranja pe cineva  fiindcă am reuşit să conving RATB să numească staţia autobuzelor cu numele Bibliotecii Naţionale… Credeam că toată lumea gândeşte la fel şi toţi ar fi trebuit să facem la fel ori de câte ori am fi avut ocazia. Şi ocazii au fost! M-am mirat că cei în drept nu au făcut-o. Eu am dorit numai să atrag atenţia întrucât cunoşteam bine situaţia de la Biblioteca Naţională. Am prins o perioadă – înainte de 1990 – în care BCS – actuala Biblioteca Naţională, era Prima în toate.

De ce ne este refuzată, nouă, Românilor, o Bibliotecă Naţională aşa cum au toate ţările lumii, iar după 1990 şi toate ţările din Estul Europei? Să fie adevărat ce este scris în comentariul de mai jos de acum şapte ani? Mi se pare în concordanţă cu ce se întâmplă acum cu închirierea spaţiilor  din clădirea destinată NUMAI Bibliotecii Naţionale a României. Petiţie: „Biblioteca Naţională a României caută casă”, https://petitieonline.net/petiţie/57682054/comentarii, Talida Covaci (13 Februarie 2009, 21:21): „Clădirea Bibliotecii naţionale e arvunită! Regret dacă voi produce dezamăgire. Ştiu sigur, încă din 2004, că acea clădire nu va fi niciodată a Bibliotecii Naţionale. În cel mai fericit caz o să devină mall. Tot din acea perioada ambasadorii Turciei fac demersuri intense şi vizite mai mult sau mai puţin discrete care au legătură cu respectivă clădire. Cât despre istoria şi cultură noastră, oare chiar credeţi că îi mai pasă cuiva? Uitaţi-va la Paleologu, cel mai importantant este să se pună bine cu Biserica ortodoxă Română. Chiar dacă asata înseamnă (inclusiv) desfiinţarea de facto a Învăţământului”.

Şi pentru că citesc în presă on-line cum intelectuali de frunte ai României cer printr- o petiţie reevaluarea conducerii Muzeului Ţăranului Român  (foarte frumos că o fac), mă întreb, oare, situaţia de la Biblioteca Naţională a României  nu le este cunoscută acestor intelectuali? Nu i-am auzit vreodată pe nici unul dintre ei să scrie un cuvânt despre situaţia de la Biblioteca Naţională deşi chiar cărţile lor sunt în pericol. Dar, despre milioanele de publicaţii ale BNaR existente doar pe site, că număr, dar inexistente în realitate? Dar despre conduceri interimare la BNaR fără sfârşit? Dar, despre „viziuni/misiuni” ale BNaR doar pe hârtie? Acestea şi altele nu afectează imaginea Bibliotecii lor Naţionale  la fel că şi imaginea Muzeului Ţăranului Român pe care o apară acum?

4 răspunsuri la Închiriată, bucată cu bucată!

  1. Vali Constantinescu spune:

    Cladirea Bibliotecii Nationale a Romaniei din Bdul Unirii nr. 22 NU este o cladire in care functioneaza SI … o Biblioteca, acolo … precum erau bibliotecile de cartier sau o Bibiblioteca scolara cu cateva mii de volume.

    NU Biblioteca functioneaza in cladirea din Bdul Unirii nr. 22 !
    Este cladirea ei, a Bibliotecii Nationale.
    Altii vin in cladirea ei, pe proprietatea ei.

    Cladirea a fost construita NUMAI pentru Biblioteca Nationala a Romaniei !
    S-au dat banii constructiei NUMAI pentru Biblioteca Nationala a Romaniei !

    Este vorba de Prima Biblioteca a tarii, cea mai mare Biblioteca a Romaniei, acum era momentul cel mai bun, din multe puncte de vedere ca Romanii sa aiba si ei, repet, dupa 175 de ani, o Bibliotecii lor Nationala !

    NU sunt spatii libere !

    Daca s-ar pune in evidenta cele 13.000.000 de publicatii (daca or mai exista ?! pentru ca nu raspunde nimeni) nu ar mai fi spatii libere.

    Iar, poporul ar avea ce sa vada pentru ca a si uitat ce poate face/aduce o Biblioteca (Nationala!) si ce mai suflare omeneasca ar fi intre peretii cladirii !
    Si cartile ar „respira” fericite …

    Stiu cum a fost aprobat proiectul constructiei si deja se discuta din anii ’80 ca noua constructie va fi neincapatoare in urmatorii 50 de ani ! Deja au trecut 25 de ani dupa 1990 !

    Goethe spunea ca bibliotecile sunt “memoria culturii” !

    “Sora” BNaR, Biblioteca Naţională a Franţei are 13.000.000 carti si a fost prima biblioteca din lume acare a oferit acces prin Internet la textul integral al multor carti.
    Biblioteca Nationala cum sta la acest capitol ?
    Prost !
    Cum sa faca full text cand publicatiile nu sunt puse nici macar la titlu intr-un catalog ?!
    Biblioteca Congresului din Statele Unite are mai mult de 30 milioane carti la care se aduga vreo 3 milioane de casete audio şi video, 12 milioane de fotografii, 4,8 milioane de hărţi şi vreo 60 de milioane de manuscrise.
    Biblioteca Britanică are circa 18 milioane carti !
    Biblioteca de Stat a Rusiei are 17 milioane de cărţi.

    Si aceste biblioteci tot asa isi conserva publicatiile ?
    Isi protejeaza publicatiie prin inchirierea spatiilor libere din cladirile destinate bibliotecilor lor pentru restaurante ?

    Se pare ca nu vor disparea asa curand cartile tiparite cu toata inventica noua, moderna. Se vorbeste ca, la nivel mondial, cartile tiparite se dubleaza in 5 ani de zile.

    Biblioteca Nationala sigur are o statistica foarte clara in acest sens si stie foarte precis cate carti intra anual in cea mai mare Biblioteca a tarii.
    Si, nu este vorba numai de carti.
    O Biblioteca Nationala strange tot : carti, ziare, reviste, etc.
    Prin functiile ei, Biblioteca Nationala are obligatia de a strange orice “foaie/foita” , tiparitura mai mare sau mai mica care apare in tara asta …

    In cladirea Bibliotecii noastre Nationale deja se inchiriaza spatii pentru expozitii, intalniri diverse, mai mult sau mai putin legate de biblioteci, cultura … sa zicem …

    Sunt nu stiu cate terenuri virane pe langa cladirea Bibliotecii de ce nu se construieste un mall cu restaurante si cafenele ?

    De ce sa se intineze imaginea Bibliotecii Nationale cu un mall ?

    Sa asocieze tinerii – si asa multi pierduti ca pregatire, educatie in anii de dupa ’90 – ideea de BIBLIOTECA cu un mall ?
    Nu ar fi corect chiar de loc.

    Bibliotecile raman si in secolul 21 „o poartă spre cunoaştere, pe care oricine o poate deschide“.

    Dar, degeaba scriu eu, probabil ca si multi altii care ca si mine cunosc aceste lucruri, dar, tac pentru ca stiu ca Guvernul isi va continua “proiectele” …
    Pacat !

  2. Vara spune:

    Desigur că Biblioteca Națională are funcțiile ei date de lege.
    Dar nu biblioteca se închiriază, ci o clădire în care funcționează și biblioteca și are multe spații libere. Este vorba despre spații, nu despre instituție. Eu așa înțeleg lucrurile.

  3. Vali Constantinescu spune:

    Ceea ce se intampa la/cu Biblioteca Nationala se intampla cu multe din institutiile de interes national din Romania.

    De interventii zeflemitoare, scurte, cat mai scurte, care se vor, bineinteles si inteligente, moderne, cu mintea deschisa … dar ascunse sub un nick, sunt pline forumurile …

    Cum poti sa-ti formezi o idee cand nici nu poti citi un text de doua pagini, in schimb ai pareri.
    Cum sa-ti dai cu parerea, sa hotarasti ceva, DACA ar fi cazul/ai avea vreo ocazie pus/pusa intr-o functie pana ce nu cunosti totul in chestiunea respectiva ?

    Biblioteca Nationala a Romaniei ca oricare Biblioteca Nationala a oricarei tari din lumea astea are anumite functii, clare, specifice, date printr-o Lege – Legea Bibliotecilor nr. 334/31.05.2002.
    Prima functie si cea mai importanta a Bibliotecii Nationale este aceea existenta si pe site – BNaR : “PREZERVĂ, CONSERVĂ, CERCETEAZĂ, DEZVOLTĂ ŞI PUNE ÎN VALOARE DOCUMENTELE”
    SI la fel de important :
    “identifică, colecţionează, organizează, conservă şi pune în valoare fondul ROMANICA, alcătuit din tipărituri şi alte categorii de documente apărute în străinătate, referitoare la românia, la poporul român şi cultura română, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate; deţinute în colecţiile sale”

    Ori, daca publicaţiile Bibliotecii in numar de aproximativ 13.000.000 sunt stivuite, mucegaite, deteriorate, pierdute, sustrase, arse, fără o minima inventariere, fără sa fie conservate, fără sa li se cunoasca numărul exact, atunci „misiunea” Bibliotecii Naţionale a Romanilor, a tuturor Romanilor NU exista !

    Publicatiile Bibliotecii Nationale a Romaniei NU sunt prezervate, Nu sunt conservate, cercetare nu se poate face, iar de punerea in valoare a publicatiilor nici nu poate fi vorba din moment ce MILIOANE de publicatii sunt blocate.
    Pe masa utilizatorilor nu vor ajunge in veci !

    Daca s-ar prelucra aceste publicatii nu ar mai fi spatii goale absolut de loc. Aceasta cladire ar fi neincapatoare pentru publicatiile ei.
    Cine stie, stie !
    Iar, cine nu stie sa se documenteze sau sa-si vada de ce stie, daca stie ceva.

    Biblioteca Nationala a Romaniei este o rusine nationala din moment ce are la dispozitia Romanilor putin peste 1.000.000 de carti, tot atatea cate exista in multe biblioteci judetene.
    Nici o Biblioteca Nationala din lumea asta, nici o Biblioteca Nationala din Europa de Est nu are o asemenea situatie.
    Pe langa publicatii mai sunt si alte multe nerezolvate la BNaR !

    Iar, Romanilor li se pompos ca se vor inchiria spatii pentru restaurante in incinta Bibliotecii ?
    Sa fie pe placul “modernilor” natiei ?

    Banii de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei s-au dat NUMAI pentru ca Biblioteca Nationala a Romaniei sa aiba, in sfarsit, dupa 175 de ani
    (anul infiintarii BNaR este octombrie 1836),
    un sediu adecvat pentru că patrimoniul scris al Romanilor sa fie la dispozitia noastra, precum sĩ a “urmasilor nostri, a urmasilor urmasilor nostri” , daca puteti intelege si nicidecum pentru un mall cũ restaurante.

    Daca se doreste respiratie bahica la Biblioteca Nationala, asa vom avea !

    (Noul sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei a fost inaugurat in Noiembrie 2011.
    Pentru prima oara de cand este ea Biblioteca Nationala s-au strans in noul sediu toate publicatiile Bibliotecii imprastiate pana in anul 1990 in 59 de depozite din Bucuresti si din tara !

    Publicatiile BNaR au fost permanent la “dispozitia” sobolanilor, a inundatiilor, a hotilor, a focurilor, servind de hartie de impachetat painea cu ceapa a muncitorilor de pe santierele patriei care erau pe langa vreun depozit al Bibliotecii, si NICIODATA, toate publicatiile nu au fost la „dispozitia” Romanilor.

    Nici acum intr-un sediu nou, destinat numai Bibliotecii Nationale a Romaniei nu se ocupa nimeni de publicatii si alte nereguli din BNaR pentru ca sefii nostri au mintea deschisa … pentru restaurante).

  4. Vara spune:

    Doamnă, nu pot să citesc tot articolul că e prea lung și incoerent.
    De ce vă deranjează ideea de mall cultural? De restaurante și cafenele asociate cu o bibliotecă? Mai deschideți-vă mintea, doamnă! Da, înțeleg că Biblioteca Națională are probleme cu colecțiile, cu valorificarea lor. Dar este un colos de clădire! Sunt spații goale, pustii, clădirea se degradează dacă nu e folosită, dacă nu respiră niște oameni între acei pereți! Ooof!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*