Există, în „Patria Limbii Române“ de pe mapamond, scriitori, manageri culturali, specialişti în domeniile ştiinţei, iubitori de cultură, care îşi dedică în mare parte din viaţa lor activităţiilor de promovare a culturii şi ştiinţei româneşti pe toate meridianele lumii, fără a fi sprijiniţi în nici un fel de statul român. Această muncă o fac benevol, din dragoste de neamul lor şi de limba care au supt-o la sânul Mioriţei.
Scriind aceste fraze mi-am adus aminte de aforismul lui Emil Cioran, care spunea: „Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală“. În acest context, acei scriitori, artişti, oameni de ştiinţă şi manageri culturali, de care scriam mai sus, sunt promotorii care luptă pentru devenirea culturală a neamului românesc şi cunoaşterea creaţiilor acestuia. Ei sunt purtătorii flăcării culturii româneşti ce luminează drumul spre alte popoare. S-au mai precis, sunt şi cei care tezaurizează pentru viitorime, prin diferite forme şi mijloace, ce are mai bun în domeniul artelor, ştiinţei şi culturii, neamul nostru din spaţiul udat de Nistru, Dunăre, Tisa, Bega şi Mare Neagră.
Sunt mulţi promotori culturali de origine română răspândiţi pe meridianele lumii, de la Polul Nord până în Australia, de la Marea Japoniei până în pădurile de nepătruns ale Amazoniei, s-au însămânţat acolo ca seminţele pe un ogor, însă iubirea de Patria Limbii Române şi a ştiinţei, face să rodească “fructele” promovării culturii noastre, printr-o dăruire necondiţionată. Printre astfel de oameni, enumerăm câţiva: Ligya Diaconescu, George Roca, Elena Buică, Mariana Zavati Gardner, Florentin Smarandache, Gheorghe Stroia, Constantin Frosin, Andrada Victoria Diaconescu, Ionela Flood, prof. Univ.dr.ing.Ion Paraschivoiu, preşedintele Academiei Americană-Română, prof. Univ. Dr. Marin Enăchescu, Veronica Balaj, Ştefan Doru Dăncuş, N. N. Negulescu, Octavian D. Curpaş, Doina Drăguţ, Doina Drăgan, Constantin Toni Dârţu, Ion Miclău, Ion Iancu Vale, Ananamaria Beligan, Dorin Tudoran, Antoneta Binder, Paul Cristea, Florin Haţegan, Alexandru Cetăţeanu, Mircea M. Pop, Irina Egli, şi mulţi alţii, inclusiv membrii Ligii Scriitorilor Români. Aceşti distinşi oameni de cultură, ştiinţă şi membrii organizaţiei profesionale Liga Scriitorilor Români, s-au dedicat promovării tezaurului cultural românesc pe diferite meridiane ale lumii, fără niciun aport din partea instituţiilor de profil ale statului român.
Am deschis această paranteză pentru a sublinia importanţa activităţii acestor distinşi oameni de cultură, care, fiecare în parte, prin multiplele lor activităţi, fac cât o instituţie finanţată de Guvernul României.
Cu mulţi ani în urmă şi până în prezent, promotorul şi managerul cultural Ligya Diaconescu, împreună cu fiica sa, Andrada Victoria Diaconescu, fără nici-un sprijin din partea instituţiilor de profil din ţara noastră (care irosesc destui bani din bugetul ţării fără nici o finalitate, de banii acestora beneficiind doar fripturiştii unor grupuri politice), promovează literatura şi ştiinţa română pe toate meridianele lumii, publicând Antologii în limba franceză, engleză, germana şi română, ce cuprind personalităţi din toate domeniile de expresie română, trăitori pe mapamond. Acestea au organizat simpozioane, pe diferite teme culturale, (la care au participat membrii Ligii Scriitorilor şi ai U.S.R, inclusiv oameni de ştiinţă), lansări de cărţi, concursuri literare şi medalioane pe teme diverse, în diferite localităţi din ţară şi strainatate, cu participarea scriitorilor şi traducătorilor români stabiliţi în Germania, Anglia, SUA, Australia, Franţa, Israel etc, (asigurându-le cazarea şi masa pe parcursul manifestărilor). Fiindcă, aceste două autoare şi manageri culturali, au înţeles pe deplin aforismul lui Kierkegaard: “Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte “.
Aceste doamne ale culturii române, de care vorbeam mai sus, au editat în anul acesta o originală istorie a românilor de pretutindeni, bilingv,( română-engleză), având ca titlu „ ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ( ROMANIANS ARE SMART, REFINED AND TALENTED)„ autoare fiind Ligya Diaconescu, apărută la Editura Fortuna, Râmnicu-Vâlcea, 2013.
Cartea, editată sub autoritatea cunoscutei publicaţii STARPRESS, a fost tradusă în engleză de Magdalena Clenci, Andreea Bratan-Nechifor, Andaluza Naghy, Lavinia Huţişoru Dumitriu, şi avâd coperta semnată de Ovidiu-Valentin Ciorobea, cuprinde scriitori români de pe meridianele lumii, pictori, regizori, oameni de stiinta, jurnalisti, cantareti, preoti etc. Cele trei prefaţe sunt semnate de Elena Buică, Dora Alina Romanescu, membre ale Ligii Scriitorilor Români, şi Gabriela Căluţiu Sonnenberg, au ca numitor comun fraza scriitoarei Dora Alina Romanescu ”Sunt români adevăraţi, plecaţi în toată lumea, care au dus în sufletul lor aceste valori (româneşti, n.n ),care au muncit până la epuizare să-şi împlinească visurile, să se realizeze, să-şi promoveze ideile şi inteligenţa “, în folosul umanităţii.
Îşi povestesc viaţa, unii, alţii, prin modestia lor, s-au lăsat pe mâna Ligyei Diaconescu să le expună activitatea, astfel, prin talentul autoarei, îşi pun, în palmele deschse ,sufletele, în care descoperim, etalate, realizările scriitoriceşti, publicistice, artistice şi ştiinţifice, ale celor 37 de personalităţi, autori de cărţi,oameni de stiinta, preoti, regizori, cantareti, medici,jurnalisti, traducători, întemeietori de publicaţii, siteuri şi bloguri, unde îşi publică, nu numai ei, gândurile, operele literare şi ştiinţifice. Creatori din România profundă, ajunşi pe mapamondul tainic, oameni ce contribie din plin la“construcţia “ palatului nemuritor al culturii universale. Spre deosebire de nonvalorile promovate de televiziuni şi o parte din publicaţiile de la noi, care au coborât ştacheta culturii şi a moralei, inversând valorile, făcând un rău, aproape, ireparabil poporului român.
În paginile acestei istorii descoperim amintirile nostalgice ale Elenei Buică din Canada, obiectivitatea jurnalistului Lucian Oprea din Colorado, despre care scrie Octavian D. Curpaş, Iacob Cazacu Istrati, scriitor, jurnalist şi istoric din Toronto, despre care relatează Ligya Diaconescu, Gheorghe Vicol, poet din Vatra Dornei, cu poezii pentru copii ce contribuie la educarea acestora, Claudian Dumitriu comandor, om de ştiinta, Tatianania Dabija, notar,publicist şi poet din Chişinău, Lavinia Huţişorul Dumitriu, inginer şi traducător, scriitor şi lector, din Bucureşti, Stelian Platon, sportiv si scriitor din USA, Gheorghe Vicol, dascal si scriitor din Vatra Dornei, Eugen Axinte, scriitor, editor de publicatie culturala, Odeta Tătaru, artist plastic, ale cărei paletă de culori redescoperă o lume, ce face să vibreze sufletele noastre, scriitor şi profesor din Republica Moldova, Florentina Hagimasuri Capatana, Carmen Patroiescu, Rodica Olan, Mihai Mircea Totpal, manageri ai unor mari şi importante firme de turism, Cristiana Maria Purdescu, creator de moda, scriitor, Galaction Zelig, staret de manastire, Lia Lungu, cantareaţa de muzica populara la New York, Ioana Diaconu, jurnalist din Grecia, Elisabeta Iosif, scriitor, Alexandru şi Maricuta Toma , scriitori din Spania, Gabriela Lavinia Ninoiu din Roma, Sirius Bondarencu, sculptor- Bucuresti, Mirela Ramona Neagu,jurnalist, Doina Postolachi, scriitor din Republica Moldova, elevele Paula Diana Handra, Maya Maria Musat, Mihaela Alexandra Constantinescu, George Roca, din Australia, scriitor care îşi dedică tot timpul său pentru a promova cultura noastră în revistele de expresie română de pe toate meridianele lumii, muncă făcută cu pasiune şi dragoste de ţară, fără remuneraţie, aşa cum nu o găsim la Institutul Cultural Român condus de Andrei Marga, (care se laudă că luptă pentru promovarea culturii române), instituţie care consumă un buget enorm fără să se cunoască rezultatele. Despre o astfel de luptă Lucian Blaga spunea:”Lupta reuşeşte mai ales acelora care iubesc mai mult lupta decât succesul “, fapt ce i se potriveşte ca o mânuşe domnului Marga.
Cartea Ligyei Diaconescu este bine venită. În condiţiile europenizării ţării noastre şi a fenomenului globalizării, în care multe din tradiţiile şi experienţele poporului din toate domeniile se extompează s-au dispar, această lucrare se constituie în “lada de zestre “ a spiritualităţii româneşti, prin care ne cunoaşte lumea, fiind un instrument de lucru pentru cercetători.
Închei aceste rânduri cu aforismul arghezian: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris“.
Lasă un răspuns