Arhiva categoriei: Firea românilor

Cornelia Bodea – un nume mare pe frontispiciul Phanteonului istoricilor români

La 28 aprilie a.c. s-au împlinit zece ani de la moartea Corneliei Bodea, istoric, profesor universitar, cercetător ştiinţific de mare anvergură şi academician. Remarcabila sa activitate ştiinţifică, desfăşurată pe parcursul a peste 60 de ani, a situat-o în Phanteonul marilor


In memoriam – Prof. Nicolae Lungu

Nicolae Lungu (1900-1993) a fost profesor la Facultatea de Teologie din București, dirijorul corului catedralei patriarhale, omul de numele căruia se leagă uniformizarea și românizarea muzicii bisericești, dar și numeroase coruri în care a prelucrat muzica populară. L-am avut profesor


Clopotele din satul copilăriei mele, Silivaşu de Câmpie

Una dintre cele rare şi mai distincte aspecte ale personalităţii unui sat este fără îndoială calitatea extraordinar de melodioasă a clopotelor bisericii din acea localitate. Am văzut lumina zilei sub armonia cerească a clopotelor din satul meu natal, Silivaşu de


Inocenţiu Micu-Klein – fondatorul programului politic de emancipare naţională a românilor din Transilvania (1)

În urmă cu 290 de ani, Ioan Inocenţiu Micu-Klein inaugura lupta de  revendicare a drepturilor naţionale ale românilor transilvăneni. Cu siguranţă, atunci când se năştea copilul Ion Micu, în anul 1692, părinţii săi, ţărani liberi din localitatea Sadu aflată în


Căminul Cultural, în copilărie şi adolescenţă

Îmi exprim rezerva de la bun început că nu voi putea descrie sentimentul meu extraodinar de puternic din copilărie şi adolescenţă numit Căminul Cultural, evident, cel vechi, din satul meu natal, Silivaşu de Câmpie. Prin anii `50-`60 nu erau în


Lucian Blaga, diplomat…

Îmbrățișând cariera diplomatică, poetul și filosoful Lucian Blaga a ocupat, începând cu anul 1926,  postul de atașat cultural la legațiile României din Varșovia, Praga, Berna. A îndeplinit, de asemenea, funcția de atașat și consilier de presă, ultima dată la Viena


Educația patriotică în familie si scoală – temei al iubirii universale

Nu am să înțeleg niciodată de ce „patria” a ajuns să fie un subiect de persiflare și chiar de dispreț și de ce „patrioții” sunt repudiați astăzi, în anumite medii, ca fiind „naționaliști”. Veți spune că și pe vremea lui


Universităţile româneşti, centre de activism ideologic?…

În ultimii ani, universităţile din ţară noastră s-au pliat pe programa unor universităţi occidentale, care au trădat sau eludat ştiinţa şi educaţia în favoarea propagandei, ideologiei şi activismului totalitar de extremă stângă. Asistăm din 1968 în Occident la o denaturare


Ţesătura de relaţii interumane în lumea copilăriei

Dacă am privi de undeva de sus toată forfota vieţii satului de fiecare zi, am vedea câte drumuri întreţesute au oamenii, urmărindu-şi interesele şi treburile zilei: dimineţile de vară i-am vedea la scos vitele la „ciurdă” (cireadă), fiind preluate de


Fidelitatea faţă de latinitatea veche, în satul copilăriei

Printr-un memoriu trimis lui Leopold al II-lea, împărat al Austriei între 1790-1792, de către fruntaşii români Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Ioan Budai Deleanu şi alţii, intitulat Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (adică Petiția Românilor din Transilvania), în