Arhiva categoriei: Editorialele Națiunii

Epidemia va trece, dar rănile „apelurilor” de acum vor rămâne…

Nici măcar cu arma la tâmplă nu ar fi trebuit să pună așa ceva!… Nu el!… Și nu pentru că toți aceia pe care îi tratează acum de parcă ar fi parte a unei leprozerii a Diasporei și-au rupt hainele


„De ce m-aţi dus de lângă voi/ De ce m-aţi dus de-acasă…”

În momente critice nu poţi să nu te gândeşti la destinul tău actual, deoarece până acum, în fuga noastră cea mare pe afară, mereu amânam această clipă de confruntare cu noi înşine. De ce ne gândim acum la situaţia noastră?


„Invizibilul” agent patogen!…

Primăvara acestui an nu-i deloc prietenoasă cu românii. Lupta cu SARS Cov2 rămâne cap de afiş în preocuparea majorităţii covârşitoare a celor care şi-au pierdut încrederea în incompetenţii lipiţi de fotoliile celor trei palate dâmboviţene. Suntem în toiul luptei pentru


Să nu ne abandonăm dreptul de a veghea din lanul de spice din care acum molima ne seceră nemiloasă!…

Sigur că îi vom supraviețui acestui virus!… Dar va reuși același lucru și Democrația? Sau ea va suferi mutații „genetice” ireversibile? Și nu atât din cauza măsurilor restrictive de acum, ci a transferării „distanțării sociale” dintre noi către ea?… Pentru


Domnule preşedinte, te rog fii responsabil. Păstrează „distanţa socială” faţă de mine

Tara se prăbuşeşte. Dar cel mai grav este acest război al lui Iohannis cu propria țară. Un război de gherilă, bolnăvicios al soldaților săi, peneliștii – salvatori de faţadă. Aţi aruncat Naţia în războiul româno-român, iar acum, când poporul are


Sărmanii medici eroi

Demult, în copilărie, credeam că medicii – din moment ce pot să vindece toate bolile – sunt nemuritori și am rămas foarte dezamăgit când am aflat că nu sunt. Apoi, însă, când am început să pricep mai bine lumea, am


De fapt, pentru ce ne vor sănătoși guvernanții?

Neîndoielnic, suntem în fața unei decizii fundamentale… Între acel „a sta”, acasă, izolați, distanțați, sau după cum cred autoritățile că ne-ar fi, nu necesar, ci esențial, și acel „a (mai) fi”, mâine… Între a ne mișca la fel de zburdalnici


Dreptul de A FI

În Declaraţia universală a drepturilor omului, emisă de Organizaţia Naţiunilor Unite şi publicată în 10 decembrie 1948, se vorbeşte foarte frumos de „recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile”. Totul este construit sub


Gânduri la vreme de restriște…

A venit nenorocirea aceasta peste noi și nu știm ce să facem. Unii ne lamentăm și ne gândim la sfârșitul lumii și la prezicerile lui Nostradamus. Alții ne dăm viteji în vorbe și declarăm ritos că nu ne temem de


Buletinul global al „știrilor de la ora 5”…

Și poate nici măcar al știrilor de la ora cinci… Ci al acelora de ora cinci… Ca într-o (i)realitate imediată, nu a analfabetismului funcțional despre înțelegerea și cuprinderea rațională a „pandemiei” (care la nivel național, ferice, se situează sub nivelul