Arhiva categoriei: Dosarele Națiunii

Misteriosul inel cu inscripție de la Ezerovo (Bulgaria)

În luna aprilie a anului 1912, doi ţărani au găsit într-o movilă – mormânt din secolul 5 î.Hr al geților sud-dunăreni (tumul, de la „tumul”-tul cataclismic ce ne va lovi, zgomot mare, larmă, zarvă, vacarm, învolburare, curs repede, tălăzuire a unor


Fenomenul Petrache Lupu de la Maglavit

În vara anului 1935, la Maglavit (jud. Dolj) -, un sat din apropiere de Dunăre, situat în Câmpia Desnățui -, unui cioban pe nume Petrache Lupu, i s-a arătat Dumnezeu. Gângav din naştere şi analfabet, după ce a primit porunca divină


Limba română virtuală (2)

Perechea român – românesc ne va fi de ajutor în discuţia noastră, destul de riscantă, despre conceptul de limbă virtuală. Nu este uşor să justificăm de ce spunem literatura română, dar poezia românească, sau guvernul român, dar sportul românesc etc.


Limba română virtuală (1)

Deseori am avut acest sentiment, că dincolo de limba română reală, cea vorbită de tot românul şi descrisă cu minuţie de grămătici, mai există o limbă română virtuală, deosebită de limba română ideală. Limba română ideală cuprinde acele enunţuri şi


Religia și Transcendentul (8)

III. Problema răului 3) Problema răului fizic În principiu, răul fizic nu este consecința directă a libertății umane. Dar chiar dacă admitem că libera alegere (mândria, nechibzuința, necumpătarea etc.) este cauza unor rele fizice, totuși, cum se explică gratuitatea atâtor


Religia și Transcendentul (7)

III. Problema răului Deși în faza de început mi-am propus să tratez doar transcendența și argumentele privind existența lui Dumnezeu, în cele ce urmează voi aborda problema răului în tripla lui ipostază: metafizică, morală și fizică. Problema metafizică a răului


Religia și Transcendentul (6)

4) Argumentul cosmologic Bazat pe cauzalitate și, tocmai de aceea, numit uneori etiologic (aetios=cauză), argumentul cosmologic (cosmos=lume ordonată) a pornit de la existența finită a lumii, respectiv de la o condiție a acesteia (cum ar fi schimbarea), trăgând concluzia că


Religia și Transcendentul (5)

3) Argumentul ontologic Întrucât, așa cum am arătat, experiența (teleologică și morală) se dovedește incapabilă să ofere probe incontestabile în favoarea sau împotriva lui Dumnezeu, singura cale care rămâne după abandonarea domeniului experienței este aceea a rațiunii pure. Adică taman


Religia și Transcendentul (4)

II. Argumente pro și contra privind existența lui Dumnezeu Socotind că numai rațiunea poate depăși subiectivitatea simplei experiențe, atât filosofii (de la Platon încoace), cât și teiștii au elaborat în decursul timpului patru categorii de argumente raționale în favoarea existenței


Religia și Transcendentul (3)

Cele spuse despre transcendență și Transcendent ilustrează universalitatea experienței religioase, respectiv nevoia acută de acel Unic, Maxim, Ultim sau Dincolo, care umple și, deopotrivă, dă sens vieții credinciosului și ateului (cazul lui Nietzsche). Cât privește realitatea Transcendentului, ea ar trebui