Arhiva categoriei: Confluenţe istorice

Biserica Ortodoxă Română față în față cu regimul bolșevic

– o pagină distinctă în contextul rezistenței românești la comunism a înscris-o Biserica Ortodoxă Română – Comunismul ateu imaginat de Lenin și ceilalți lideri ne-creștini a pus la grea încercare toate credințele și cultele religioase din țările intrate sub jugul


Armata română în vremuri de cumpănă (1945-1965)

„Dacă manifestanții încearcă să ocupe cu forța instituțiile publice se vor face somațiunile legale după care se va trage o primă salvă în aer. Dacă nu se retrag și continuă a încerca să ocupe instituțiile, armata își va face datoria:


Unirea Principatelor susţinută de Napoleon al III-lea

Războiul Crimeii a făcut din Unirea Principatelor o problema europeană care a dominat activitatea diplomatica de la 1854 până în 1859. Pentru Anglia si Franța, care urmăreau să îngrădească puterea militară a Rusiei, chestiunea Unirii s-a pus ca un mijloc


Capul de bour în stema istorică a Moldovei; heraldica sigiliului…

Stema Moldovei este reprezentată, în mod tradițional, prin capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum


Eroul aviator Tudor Greceanu și evadarea din fortăreața Aiud

Destinul lui Tudor Greceanu este fără nicio urmă de îndoială emblemă tragediei aviatorilor români ai celui de-Al Doilea Război Mondial. A participat în peste 800 de misiuni, dintre care 100 au fost bătălii aeriene, câștigând duelul în câteva zeci. A


Crearea diplomaţiei militare româneşti

Organizarea şi funcţionarea diplomaţiei militare în perioada premergătoare Primului Război Mondial Perioada premergătoare Primului Război Mondial a fost deosebit de complexă, fiind caracterizată de dorinţa marilor puteri de a-şi promova şi impune interesele, atât prin folosirea forţei diplomaţiei, cât şi


Octombrie 1943. Antonescu rezistă presiunilor economice germane

Carl Clodius: „Dacă noi vom da curs cererii române și vom plăti livrările de produse agrare în aur, atunci acest lucru ne va costa probabil 3-4 vagoane aur în valoare de 84 până la 112 milioane mărci germane”. Dacă în


Institutul Român din Berlin (1940 – 1945)

Anul trecut a apărut o carte foarte interesantă, dar puțin cunoscută publicului larg din cauza lipsei unitare de difuzare a produselor editoriale din țara noastră. Am citit pe nerăsuflate exhaustivul studiu însoțit de documente: „Cultură și propagandă. Institutul român din


Victoria românească a păcii din 1919-1920

Românii au purtat primul război mondial pe două teatre de operațiuni, în două confruntări deopotrivă de înverșunate: încleștarea de pe câmpul de luptă, unde și-au pierdut viața, pe front sau în spatele frontului, peste un million de vieți și înfruntarea


Retrocedarea Ardealului și organizația secretă „Ardealul”

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, când România la presiunea Germaniei și Italiei, a predat Ardealul de nord către Ungaria lui Horthy, pe plan intern și international s-a pus problema recuperării urgente a acestui teritoriu etno-demografic românesc.