Articole publicate de: Vitalie Pastuh

Profesorul Ioan Găvănescul și pedagogia de azi

Este unul dintre cei mai străluciţi pedagogi români. S-a născut în 1859. A fost profesor la catedra de pedagogie a Facultatăţii de Litere de la Universitatea din Iaşi, profesorul titular la catedra de Psihologie şi Estetică, directorul Seminarului Pedagogic, primul


O întoarcere la exigenţele vieţii…

La sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, în Ţara noastră s-au manifestat trei remarcabili teoreticieni ai educaţiei: Constantin Dimitrescu-Iaşi (1849-1923), Spiru Haret (1851-1912) şi Ioan Găvănescul (1859-1949). Tipice pentru activitatea acestor pedagogi sunt profunda ancorare în realităţile româneşti 


Cânta luptând şi lupta cântând…

Al. Vlahuţă scria că: „el trăind pe pământ şi între semenii lui, lupta pentru idealurile acestora, cânta luptând şi lupta cântând”. Octavian Goga s-a născut la Răşinari (Sibiu), la 1881. După cursurile liceale de la Sibiu, a absolvit Universitatea din


Ştefan Luchian și dezvoltarea picturii româneşti moderne

Marele pictor român, Ştefan Luchian s-a născut la Ştefăneşti (jud. Botoşani) la 1 februarie 1868 în familia maiorului Dumitru Luchian şi a Elenei (n. Chiriacescu). La 1873, familia Luchian s-a mutat la Bucureşti, iar peste patru ani moare capul familiei.


Avem nevoie de un Spiru Haret

Descendent al unei vechi familii de răzeşi, Spiru Haret s-a născut la Iaşi, în familia comisului Haret, la 15 februarie 1851. El a făcut studiile în ţară şi în străinătate. S-a întors cu titlul de doctor în matematică, obţinut la


Portretul psihologic al unui român perfect

Genialitatea reflectării în opere de artă a universului naţional este condiţionată (în afară de talentul excepţional) de structura personalităţii creatorului de artă. Personalitatea creatorului trebuie să fie în aşa mod structurată ca să poată fi în rezonanţă perfectă cu acest


Timpul reunificării și sensul principal al naţiunii

Întotdeauna oamenii au căutat să se asocieze în grupuri şi comunităţi. Scopurile lor erau şi sunt: producerea bunurilor materiale şi culturale, apărarea acestora şi apărarea vieţii. Unii – ştim care s-au asociat pen­tru păcăliri, jafuri şi parazitism. Asocierile umane sunt


Ideologia şi soarta naţională…

Ideologia este nucleul culturii politice dintr-o ţară. Cum se ştie, ideo­logia şi condiţia materială sunt cele două forţe majore care condiţionează mersul lucrurilor. Ce este ideologia? Termenul provine de la noţiunea de idee. Ideea, afirmă filosofia, este forma superioară de


Modernizarea: fracul formelor împrumutate

„Am luat luxul, corupţia şi formele exotice ale Europei, dar nu şi ideea de dreptate…” (M. Kogălniceanu, 1848). Cuvintele parcă ar fi fost spuse astăzi. Ce să fie?! Conform unui punct de vedere, insuccesele evoluţiei noastre ar fi con­secinţa „zestrei”


Suflet românesc de o energie şi lumină geniale

Una din cele mai mari glorii ale neamului românesc, genialul pictor Nicolae Grigorescu, s-a născut la 15 mai 1838, în satul Pitaru (jud. Dâmboviţa), în numeroasa familie a lui Ion Grigorescu. La 1843, tatăl moare; mama Ruxanda cu cei şapte