Articole publicate de: Ioan Vulcan-Agniteanul

1 Decembrie 2017-1 Decembrie 1918

Despre vechimea, în timp, a Tricolorului Românesc: În documentul intitulat Novella XI, păstrat în Arhivele de la Roma şi semnat la 14 aprilie 553 de către împăratul roman Iustinian (n.11 mai, 483-d.14 nov.565), supranumit „cel care nu doarme niciodată”, teritorile


Întâmplări cu iz eminescian…

Motto: „Fiecare lucru poartă în sine însuşi măsura sa. Arborii nu cresc până la cer. Nici noi nu putem creşte dinclo de măsura noastră şi măsura noastră este Eminescu. Nu vom creşte mai mult decât atât. Atât însă să ceştem,


Pădurea suspină…

La 15 mai 1895 un tânăr ardelean de naţionalitate română îşi încheia studiile la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din capitala Ungariei, susţinând teza de doctorat (potrivit uzanţelor ungureşti de atunci şi de acum), cu o lucrare redactată


Când au început a înmuguri salcâmii…

În vreme ce vârfurile cele mai înalte ale Munţilor Făgăraş poartă mai vechiul şi mai noul acoperământ alb şi greu al zăpezilor unei lungi ierni şi capricioase primăveri, în şesul Podişului Transilvan au prins a îmboboci mugurii florilor de tei


O zi a neuitării…

Nu uita, bunule român, ca în zorii zilei de marţi, 9 mai, să îţi „clăteşti” ochii şi să îţi înfierbinţi inima prin aţi reaminti fie şi numai un vers dintr-o frumoasă poezie a năsăudeanului George Coşbuc. Nu de alta dar


„Cu părul alb ca fundalul unui steag”…

Din sumara sa biografie, aflăm că poetul Vasile Voiculescu venea pe lume cu 133 de ani în urmă; că provenea dintr-o familie de ţărani din aşezarea buzoiană Pârscov; că îşi încheia studiile liceale la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti; că


Panteon: David Urs de Marginea şi Octavian Goga

Cel dintâi era fiul unor ţărani însăriţi dintr-un vechi sat din Ţara  Făgăraşului şi a Bârsei, localitate de la care şi-a împrumutat „porecla de fală”- aceea de Marginea. Cel de-al doilea, era copil de dăscăliţă din Răşinarii Mărginimii Sibiului şi


Petre Ţuţea, românul!

„Când domină individul, e anarhie; iar când domină societatea, e tiranie. O formulă socială ideală nu s-a descoperit”; „Acum se trăieşte din improvizaţii, de pe o zi pe alta”; „Protestantismul e religia coborâtă la rangul de morală pentru grădiniţa de


Radu Stanca și Maria Cunţan, doi poeți în memoria Sibiului

Radu Stanca: 97 de ani de la naştere (n. 5 martie 1920, Sebeş – d. 20 decembrie 1962, Cluj) MOTTO: „Într-un Sibiu încet cant-o-ncăpere/ În care e un mort./ Pe partea dreaptă/ Am zidurile surde de tăcere/Pe partea stângă inima-nţeleaptă./


In memoriam, Badea Gheorghe Cârţan

Dacă am calcula că acest vrednic fiu de ţărani păcurari vedea lumina zilei la 24 ianuarie 1849, în cătunul Oprea al Cârţişoarei Ţării Făgăraşului şi a Oltului, atunci vom afla că în chiar ziua înfăptuirii importantului act istoric al Unirii