Articole publicate de: Ioan Lăcătușu

Despre vrednicii păstori ai neamului: astăzi, Ioan Selejan

Vlădicul Ioan, chemat la arhierie într-una din zonele cele mai binecuvântate de Dumnezeu ale României, a avut misiunea grea de a conduce o turmă risipită şi drastic năpăstuită de amplul proces de deznaţionalizare la care a fost supusă timp de


Mari Români: Mitropolitul cărturar Nicolae Colan (1893-1967)

Mitropolitul-cărturar Nicolae Colan (1893-1967), născut la Araci, judeţul Covasna, ocupă un loc de frunte „în galeria marilor personalităţi ale neramuluiromânesc”. Activitatea sa cărturărească este strâns legată cu demnităţile ocupate în ierarhia bisericească: secretar arhiepiscopesc la Sibiu (1921-1922), profesor şi apoi


Discriminările Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

Centrul European de Studii Covasna – Harghita (CESCH) a luat la cunoştinţă cu surprindere de recenta hotărâre a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), de sancţionare cu avertisment a Centrului European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române,


Despre „Originea secuilor şi secuizarea românilor”, din perspectiva actuală

Convieţuirea de secole a românilor cu secuii şi maghiarii în sud-estul Transilvaniei, continuă să fie o temă controversată între istoriografia şi etnografia română şi cea maghiară. Aşa cum arată sociologul Ilie Bădescu, extrema politizare a chestiunii a făcut ca, pe


Muzeele româneşti Covasna şi Harghita – continuatoare a tradiţiilor astriste

Situate la poalele munţilor Carpaţi, munţi ce reprezintă o adevărată „coloană vertebrală a ţării”, ţinuturile din sud-estul Translivaniei adăpostesc milenii de istorii, fiind.printre cele mai populate şi mai bine reprezentate pe harta arheologică şi etnografică a României. Prin poziţia lor


Aspecte ale convieţuirii româno-maghiare din judeţul Covasna. Mărturii documentare (1944-1946)

Documentele din arhivele instituţiilor administraţiei publice locale, ilustrează situaţia dramatice în care s-a aflat judeţul Trei Scaune în perioada ocupaţiei străine, de după Dictatul de la Viena. Cu atât mai mult era aşteptat momentul eliberării şi reintegrării judeţului în statul


Activitatea etnomuzeografică a lui Elie Miron Cristea şi Octavian C. Tăslăuanu

Orice privire asupra activităţii elitei româneşti, fie şi sumară, pune în evidenţă faptul că toate marile personalităţi ale culturii naţionale, născute în spaţiul cultural din Curbura intracarpatică, s-au realizat profesional şi au promovat în ierarhia socială în alte localităţi din


Preoţi martiri din Covasna şi Harghita

Călugărul martir Dionisie Şova de la mânăstirea Făgeţel, judeţul Harghita, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (1901-1951) Zona Arcului intracarpatic cuprinsă în actuala Episcopie Ortodoxa a Covasnei si Harghitei îşi prezintă în trecutul ei istoric, un specific aparte în ideea


Intelectuali români din Harghita şi Covasana, din sec. al XIX-lea şi începutul secolului XX

O problemă puţin cercetată încă, este cea a elitelor româneşti din din judeţele Covasna şi Harghita. De aceea, cunoscându-se rolul elitelor locale, în propăşirea unor comunităţi, am încercat să cunoaştem ce au dat, comunităţile româneşti din Arcul intracarpatic, patrimoniului cultural-naţional,


Mitropolitul Antonie Plămădeală şi credincioşii români din Arcul intracarpatic

Implicarea efectivă a mitropolitului Antonie în zonă Arcului intracarpatic cuprinsă în Mitropolia Ardealului, a început în 1982, o dată cu întronizarea sa pe scaunul mitropolitului Andrei Şaguna. După propria-i mărturisire, printre priorităţile Sale a fost finalizarea lucrărilor de construcţie a