Articole publicate de: George Alexander

S.O.S. – copiii Smicală!

Cazul Cameliei Smicală, mama căreia un sistem diabolic i-a luat cei doi copii, încălcându-le flagrant drepturile elementare, răscoleşte lumea. Cazul acesta dramatic demonstrează însă că aşa-zia Protecție a Copilului nu este decât o rotiță dintr-un mecanism diabolic, ale cărui tentacule


Întrebări pentru conştiința noastră…

Trăim într-o permanentă tranziție, un experiment social, creat de noi înşine… Un şofer de taxi, care îşi blestema zilele pentru că s-a născut şi, mai ales, pentru că trăieşte în România, în cea mai cruntă sărăcie!, mi-a arătat odată, printre


O țară confiscată…

Încă nu se ştiu exact toate detaliile privind crearea grupului infracțional, „Statul suntem noi!”, dar, din declarațiile tot mai multor oameni, reiese că abuzurile, mistificarea adevărului, fabricarea dosarelor la comandă şi nimicirea adversarilor au fost pilonii de bază ai strategiei


Alături de Camelia Smicală şi copiii ei…

De multe ori ne întrebăm cum reuşeşte mama aceasta să mai supraviețuiască… Despărțită în modul cel mai barbar de copiii ei, amenințată, terorizată pentru că nu a uitat de ei, nu a acceptat să uite de ei, linşată economic, distrusă


În numele adevărului…

Într-o lume în care interesele şi banii înseamnă tot, adevărul umblă cu capul spart. De ce-aş dori să spun lucrurilor pe nume?! De ce-aş dori să tac?! …Dac-aş dori să închid ochii, n-aş mai fi eu!… De aceea, iertați-mă, dacă


Corabia nebunilor

Există abuzuri evidente ale trupelor de procurori. Există încălcări flagrante ale Constituției, aruncată, ca o carte scorojită, într-o baie de sânge… De la o vreme, nimic nu se mai leagă pentru acest popor. Zilnic aflăm amănunte din istoria patriei: cum


A mai murit un militar…

A mai murit un militar. A mai murit un tată. O cruce s-a mai înălțat În cerurile noastre… Nu mergem, cum am fi crezut, Să apărăm o vatră Din calea celor ce ne-ar fi cerut, Nemilostiv, pământ şi apă… Nu


Punând cătuşe ruginite pe destinul Patriei…

Orice occidental ne priveşte, probabil, cu condescendență, uneori… Insultele, calomnierea adversarului, terfelirea în spațiul public sunt caracteristice păturii celei mai de jos, celei mai înapoiate, din mahalaua Balcanilor, de la noi! Am fost cândva o țară frumoasă şi respectată, şi


Scrisoare către un necunoscut…

Nu are importanță cine sunt eu. Sunt un om ca tine. La fel de îngrijorat precum tu eşti de ziua de mâine, de perspectivele de viitor, de țara aceasta, care moare încet, dar sigur… Dacă nu ne implicăm ACUM, mai


Impresii după descălecarea lui Macron…

…Când luminile rampei se sting şi piesa care s-a jucat se sfârşeşte, doar spectatorii trişti se mai gândesc, încă o dată, la lucrurile lăsate în urmă, poate… Vizita lui Macron la Bucureşti a şi trecut, acum. Aşa cum era de