Articole publicate de: Cezar Adonis Mihalache

Procesul național de umilire…

Este grav că statul își umilește cetățenii cu o asemenea hârtie… Cazier de non-violator… Dar și mai dramatic este că oamenii se lasă umiliți și, în loc să întrebe în numele cărui principiu juridic statul își permite să aplice prezumția


Bătrâni (degeaba) și fără minte (de unde?!)…

Pe ce să se mai „bată” și ei, nu?!… De la ce să se mai ia?… Că vorba aceea… Femei, la vârsta lor, mai abordează doar la nivel de ecusoane pe ușile toaletelor „confuzate”, bani au amândoi, le-au mai rămas


Viermele de cimitir (politic)…

Sloganul lui la prezidențiale ar trebui să fie simplu: „Votați viermele!”… Sigur, s-ar putea ca alegătorii să fie puși în încurcătură și să pună stampila pe aproape fiecare dintre candidații de pe buletinul de vot. E drept, individul, s-ar putea


A nu fi (nimic) înainte de a fi fost (ceva)!…

Mârlănia (ne)sofistă a copilului-bărbat, fiul-tatălui, cam stat la umbră, și la vorbă și la port, arată pe de-a întregul precaritatea dialogului în România. Al dialogului la nivelul intelectualității, măcar din perspectiva celor câțiva „răsăriți” (nu și exponenți) care ar fi


Moftul unui (nou) milion de euro: banii se duc, „colonizarea” rămâne…

Dacă ar fi fost obligați să asigure, nu 10 000, ci măcar 1000 de locuri de muncă, pentru românii de afară, pentru că acolo se află cea mai mare resursă contemporană a României, să-i aducă acasă, ne-ar fi trântit pe


Drept de vot sau formă de „recensământ”?!…

Era de așteptat ca diasporenii să nu mai aibă pic de încredere în autoritățile de la București… Nu mai au ei, cetățenii din țară, darămite cei ce văd de afară, cu alți ochi, jocurile și matrapazlâcurile care se fac aici…


Țara pacient, țara cobai, țara dezrădăcinată…

La felul în care ne-a trântit-o, nici măcar nu poți să spui că a fost o „scăpare” din aia de a ei, din anecdotica de guvernare a unui personaj-nătâng, ori că s-a enervat și a „sifonat” o propoziție dintr-un tom


Zece la sută (doar) din ceea ce „a fost”…

Coano’ Veorică, vezi că e grav! Și pare că nu prea înțelegi cui îi face de fapt gașca aia de borfași de partid plângerea penală!… Că s-ar putea să crape treburile în altă parte! Și nu în țeasta hoților… Sau,


Cu floreta după blana ursului…

Problema nu ar fi că se ascut „săbiile” pentru a-și face loc în teaca puterii… Și nici faptul că ar fi cumva prea multe pentru o singură guvernare… Pentru că ălea nu sunt de fel „săbii”, ci mai degrabă niște


„Ticăloșii” de August vs. crima organizată a puterii…

Ăstia nici măcar în bancurile cu proști nu or să mai fie personaje… Că nu o să mai aibă loc de „distinsa”, iar dacă își vor cere dreptul la fragmente, chiar dacă, de drept, merită la rândul lor capitole întregi,