Peștera Șugău (jud. Harghita) – Lumea de basm din Carpații Orientali

Peştera Șugău este situată în Munții Giurgeului, pe versantul sudic al Muntelui Șipoș (1568 metri). Lungimea actuală, cartată, a peşterii este puţin peste un kilometru, fiind cea mai semnificativă peşteră din Masivul Central al Carpaţilor Orientali. Munții Giurgeu sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Prișca, având 1.545 metri. Munții Giurgeului se prezintă sub forma unei culmi prelungite până la izvoarele Oltului, între Munții Călimani la nord, depresiunile Bilbor și Borsec la est și nord-est, Munții Hășmaș la sud iar la vest depresiunea cu același nume. Spre bazinul Mureșului se termină printr-o prispă înaltă de aproximativ o mie de metri. Munții Giurgeului sunt întretăiați de pasurile Bicaz și Bistricioara-Tulgheș, ce permit trecerea din depresiunea Giurgeului spre Moldova.

Peștera Șugău este o rezervație speologică, localizată în partea centrală a României, în județul Harghita. S-a format într-o lentilă de calcar din muntele Șipoș, masiv situat în munții Giurgeului și este dispusă pe patru nivele și lungă de 1021 metri. Gura de intrare se află la altitudinea de 1060 metri, umiditatea în peșteră este de peste 90 la sută, iar temperatura din interior este de 7-9 grade. Descoperită în 1934, a fost cercetată mai în amănunt în anul 1965. Aria protejată are o suprafață de 17 hectare și protejează mai multe specii printre care și Epipactis astrorubens, Gimnadenia conopseea și Cephalantera rubra. Accesul la peșteră se realizează dinspre Gheorgheni de pe DN 12 (Gheorghieni — Miercurea Ciuc) km 8 +200 m pe drumul forestier Heveder (localitate componentă a comunei Voșlobeni) sau din comuna Voșlobeni apoi pe drumul forestier sus menționat (șase kilometri de pe DN).

Peştera Șugău este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului în formă aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice. Când a fost descoperită intrarea peşterii nu se ştie exact, dar sigur că localnicii au ştiut de acest „LIK” (denumire populară) de mai multe secole. În galeriile peşterii mişcăriile aerului sunt prezente constant, direcţia curentului fiind determinată de temperatura exterioară şi de oscilaţiile presiunii atmosferice. Şureiatul curentului de aer şi a pârâului care iese pe partea activă a contribuit la denumirea peşterii – Şugău. Peştera Şugău poate fi împărţită în patru etaje de galerii dispuse pe mai multe nivele. Galeria Principală are intrarea protejată. Există mai multe săli, printre care „Sala Vestiar”, „Sala Sfatului”, „Culoarul Descoperitorilor”, unde se pot observa interesante speleoteme cu forme specifice: „Meduza”, „Șirul de stâlpi”, „Bastionul”, „Broasca țestoasă cu Delfinul”, „Lumea fermecată”, etc. În tavan se pot admira forme de coroziune ce poartă denumirea de „Ochii bufniței uriașe”. Ramificația sudică continuă cu „Sala Hornurilor”, „Sala lui Edmund” și „Sala Muzicii”. O altă ramificație se deschide din „Sala Buzduganelor”, denumită „Brațul Preaplin”, care adăpostește stalactite, stalagmite și coloane cu aspect gulerat. „Brațul Preaplin” are o lungime de 40 metri, care continuă cu săli deosebit de ornamentate: „Sala Stâlpului” cu o coloană înaltă de 4 metri și diametrul de 0,8 metri, cea mai înaltă formațiune din peșteră. Tot aici pot fi admirate speleotemele „Candelabrul Minunat” și „Pagoda”. Dorindu-se conservarea acestei zone, această parte a peșterii a fost declarată rezervație interioară și este ocrotită. Nivelurile inferioare sunt greu accesibile, fiind deschise doar celor care doresc să practice un turism extrem.  Peștera este inclusă în Rezervația Naturală Șugău totalizează 18,30 hectare.

Poveştiile populare au colorat întâmplăriile adevărate, contribuind la naşterea legendei Peşterii Şugău. Márton Tarisznyás muzeolog şi profesor de istorie a adunat numeroase legende din regiune, inclusiv legenda Peşterii Sugău. Conform acesteia Peştera Şugău este legată de o altă peşteră la graniţa cu Trei Fântâni. În peşteră „picură aurul” şi este captat în găleţi. În şapte ani trei găleţi se umplă cu aur, ce nu poate fii găsit şi luat numai de foarte puţini. La sfârşitul secolului XIX a venit o femeie şi doi bărbaţi după aur, care s-au arătat numai în momente bine determinate, la fiecare şapte ani, vineri seara, înainte de Rusalii, sau în noptea sfântului Ioan. Ca să înşele lumea caii lor au fost potcoviţi invers. Foarte mulţi au stat la pândă în momentele aşteptate ca să descopere identitatea celor trei, însă au eşuat din cauză că nu au ştiut precis când se termină cei șapte ani.

În 1934, Composesoratul din Valea Strâmbă fiind conştient de importanţa turistică a peşterii execută lucrări de derocare măriind intrarea în Galeria Activă. Acesta a fost prima lucrare de acest gen din Ţinutul Secuiesc, cu scopul de a pune în circulaţie turistică un mediu subteran. Tot atunci se construieşte o cabană pentru cazarea turiştilor. Acesta din urmă a fost distrusă într-un incendiu mai târziu. Vizitarea peşterii devine mai atractivă după descoperirea nivelului fosil în anul 1965. Galeria Principală cu speleotemele sale variate, este deschisă vizitatorilor încă din anii ’70. Este amenajat un traseu turistic de circa 150m, care este folosit şi astăzi. Peştera este închisă, iar vizitarea se face cu ghizi doar în limita traseului turistic. Tura se face cu lanterne şi lămpi electrice.. Îmbrăcamintea este de preferat cea pentru drumeţii. Pe parcursului itinerarului turistic cad picurări din tavan. Lungimea traseului turistic este de 300 metri (150 metri dus + 150 metri întors). Durata vizitei este de 35 – 40 minute. Nu este recomandată pentru persoanele cu probleme locomotorii sau persoane claustrofobice. Atingerea şi ruperea formaţiunilor este strict interzisă. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*