Mereu datori pe răbojul istoriei: „am luat limba”, „am luat civilizația”, „am luat…”

Stând izolat la domiciliu caut prin materiale adunate în ani și ani de studiu și cercetare. Și ce găsesc? „Dezvăluiri din 2015 – Lingviștii unguri aruncă în aer Academia Română”. Cum? Insist și citesc… În anul 1982, sub patronajul Academiei Maghiare de Științe, a fost tipărită o carte de lingvistică numită „A Magyar Szokeszlet Roman Elemeinek Tortenete” (Dicţionar istorico-etimologic al limbii maghiare) de Ferenc Bakos. În acestă carte se dovedește că 2.333 de cuvinte din lexicul de bază al limbii maghiare sunt împrumuturi din limba română.

Caut pe Amazon și aflu că acest volum de 559 de pagini, a fost publicată în limba maghiară de către Akademiai Kiado (ISBN-10: 9630526204; ISBN-13: 978-9630526203). Dar cine este autorul? Bakos Ferenc (1922 – 1996) este lingvist, profesor universitar și doctor în lingvistică. Acesta între anii 1945 și 1950 a studiat la „Universitatea Pázmány Péter”, în 1947 – 1948 la „Universitatea din București”, iar în 1950 a obținut o diplomă de profesor de liceu. Și-a susținut doctoratul în lingvistică în 1960, iar în 1961 a fost numit profesor asociat la „Universitatea din Szeged”, unde a și studiat în perioada 1957–1967 lingvistica franceză. Între 1950 și 1954 a fost asistent la Institutul de lingvistică al Academiei Maghiare de Științe, în 1967 s-a întors de la Universitatea din Szeged pentru a deveni un cercetător senior, care a deținut titlul de profesor onorific asociat, iar în 1975 a obținut un doctorat. În 1982 a primit Premiul de aur al Ordinului de Merit. A primit premiul Academiei din Ungaria în 1985.

Akadémia Kiadó, cea care publică volumul lingvistului maghiar, este editura Academiei Ungare de Științe. Ea este una dintre cele mai importante edituri de cărți și reviste cu profil științific din Ungaria. Principalul acționar al editurii este concernul editorial Wolters Kluwer din Amsterdam, în timp ce Academia Ungară de Științe deține o participație minoritară. Ea a fost fondată în 1828 și are sediul la Budapesta. A publicat monografii și jurnale academice. Departamentul care se ocupă cu publicarea revistelor este AKJournals.

Cu toate că această carte a ajuns un an mai târziu la Academia Română, adică în anul 1983 (după cum ne spun informațiile obținute atunci de la directorul Editurii Uranus, Dumitru Ioncică), lingviștii români au ignorat-o, astfel că aceleași 2.333 de cuvinte pe care ungurii demonstrează că le-au împrumutat din limba română, în cunoscutul „Dicționarul Explicativ al Limbii Române” acestea apar ca împrumuturi din limba maghiară sau din alte limbi. În dicţionarele româneşti, câteva sute de cuvinte sunt socotite încă de origine maghiară, ceea ce este fals.

Ce răspuns ne poate da Institutul de Lingvistică al Academiei Române? Deocamdată liniște. Imaginați-vă fenomenul: ungurii spun că un mare număr de cuvinte din limba maghiară sunt împrumuturi din limba română, iar lingviștii noștri insistă că întreg fenomenul este tocmai invers, sau viceversa, așa ca în piesa maestrului Caragiale „Două loturi” („Dumneata ai la una tocmai numărul care a câștigat la cealaltă și… –Și… ce? -… Și viceversa”)

Astfel mă întreb în continuare: de ce scrierea de la Tărtăria (mai veche cu o mie de ani decât cea cuneiformă), cea mai veche așezare stabilă umană din Europa (Schela Cladovei), cultura cucuteniană (mai veche decât civilizația mesopotamiană și egipteană), tezaurul regatului dac dorit mai mult decât orice de Imperiul Roman fără scrupule care apoi a ridicat statui monumentale dacilor viteji și multe alte taine ale acestui pământ nu pot fi trecute în cărțile de istorie?

Mereu suntem trecuți pe răbojul istoriei cu credite: am luat limba, am luat civilizația, am luat… Dar acum chinezii sapă în situri cucuteniene din Iași spre a găsi legătura cu o cultură a lor, mai nouă cu 1000 de ani decât Cucuteniul nostru. Englezii sapă la Schela Cladovei, nemții sapă prin Ardeal, americanii sapă la Bugiulești – Vâlcea, francezii sapă în Dobrogea… Dar aproape nimeni nu scrie… sau nu scrie unde trebuie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*