Nu îmi acoperiți (și) ochii!…

Da, dincolo de masca pusă pe față, vă rog frumos să, nu îmi acoperiți ochii, lăsați-mă, să vă privesc, în ochi și, eventual, să fiu privit!… Să vă privesc pe dumneavoastră, cinstiți și sfințiți părinți, care vă rugați, în toate aceste zile, seri și, mai ales, nopți, pentru noi, toți!…

Să vă privesc pe dumneavoastră distinși doctori și cadre medicale, care, vă luptați, în linia întâi a frontului, cu acest inamic, nevăzut dar, cumplit de devastator!…

Să vă privesc pe dumneavoastră, cadre militare, angajați MAI și MAPN, polițiști, jandarmi, militari, pompieri, angajați SMURD sau IGSU!…

Să vă privesc, cu recunoștință, pe dumneavoastră, voluntari, oameni frumoși și inimoși care mergeți în aceste zile la bunicii noștri singuri, cu hrană pentru trup și cu zâmbet, vorbă caldă și chip luminos, radios, pentru suflet!…

Să vă privesc, cu mult drag și, cu sinceră admirație, pe dumneavoastră, pe toți aceia care, în toată aceasta perioadă, sunteți în tranșeele acestui război cu acest păcătos flagel și dureroasă pandemie: funcționari, centrali și locali, civili și militari, conducători auto, angajati vamali, piloți, mecanici și angajați CFR, cadre civile și militare, centrale și locale, oameni de rând, de oriunde, și, să vă mulțumesc tuturor, pentru tot și pentru toate!…

Da, în contextul solitar, din punct de vedere social dar, solidar, din punct de vedere interuman și, comunional, noi, toți, cu Dumnezeu deasupra noastră, vom birui, vom învinge căci, dragostea și fratietatea dintre noi ne vor ajuta să trecem, să depasim, asa cum trebuie, toată aceasta încercare, care, altminteri, avem senzația că nu se mai termină odată!…

Asadar, din parte-mi, ochii și privirea mea doresc să vă transmită, din adâncul sufletului meu și al inimii mele: caldă prețuire, neîncetată recunoștință, neîntreruptă apreciere, deosebită considerație și, nedisimulată ori nediminuată admirație!…

Ne vom reveni, la starea firească și normala, aveți încredere, în Dumnezeu și, în noi, insine! Haideți, oameni buni, să luăm ce este bun, în și, din toată această perioadă de încercare! Să nu uităm, fraților, că, în tot răul este și un bine, cel puțin un bine! Haideți să încetăm cu incitarea, cu alarmarea, cu panicarea, cu provocarea gratuită, ostilă și dăunătoare! Haideți să ne punem pe rugăciune fierbinte și pe acțiune concretă ori activitate eficientă! Pe (toată) fapta cea bună, care, dincolo de izolarea, distanțarea noastră socială, ne poate duce la apropierea interumană, comunională, frățească și comunitară!

Mă rog ca, în continuare, nouă, tuturor: Dumnezeu să ne ajute! Dumnezeu sî ne apere! Dumnezeu să ne poarte de grijă! Dumnezeu să ne ocrotească! Dumnezeu să ne păzească!

Totdeauna, acum și, pururea și, în vecii vecilor! Amin!…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*