Noi urme ale civilizaţiei Hamangia

Poate când nimeni nu se mai aștepta, pe Dealul Sofia din Cernavodă, în apropiere de locul unde în anii ’60 a fost descoperit complexul statuar Gânditorul de la Hamangia şi perechea sa, arheologii au scos la lumină dovezi ale existenței unei aşezări preistoricestrăvechi, datată a fi de acum 6000 de ani. După jumătate de secol, de când situl de pe dealul Sofia din Cernavodă nu a mai fost cercetat, arheologii constănţeni au descoperit un mormânt de înhumare, dar şi resturi ale unei civilizaţii care a trăit pe aceste meleaguri.

Mormântul datează din perioada de tranziţie de la epoca neolitică la cea a bronzului, care durează aproape 1.000 de ani, foarte puţin cercetată de istorici şi arheologi, întrucât avem puţine urme“, spune arheologul Constantin Băjenaru, de la Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, cel care a condus activitatea de descărcare de sarcină arheologică. Pe lângă scheletul foarte bine conservat, specialiştii au ridicat pentru restaurare un vas de ceramică întreg, depus sub bărbia celui decedat, ca ofrandă (posibil cu mâncare?), dar şi alte resturi ale acestei civilizaţii, cum ar fi fragmente de ceramică, dar şi o râşniţă, semn că oamenii care au locuit în zona oraşului Cernavodă de astăzi nu erau nomazi, ci sedentari care se îndeletniceau şi cu agricultura. Toate piesele descoperite sunt în proces de restaurare, urmând ca specialiştii să le dateze cu carbon 14 pentru a se stabili cât mai exact perioada din care provin. Descoperirea recentă de la Cernavodă este cu atât mai importantă cu cât în apropiere, în anii ’60, aici au fost descoperite de către de arheologul Dumitru Berciu celebrele statuete preistorice „Gânditorul de la Hamangia” şi perechea sa, cele două figurine de lut ars considerate capodopere ale artei primitive universale.

Cele două artefacte au ajuns în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României din București, iar la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa, ca și la Muzeul „Axiopolis” din Cernavodă, se află expusecâte o copie a acestora. „Descoperirea noastră este importantă din două puncte de vedere: pe de o parte, am scos la iveală urme de cultură ale perioadei de tranziţie dintre neolitic şi epoca bronzului, mai puţin cunoscută, care ajută cercetătorii să traseze evoluţia comunităţilor omeneşti din acea perioadă. Pe de altă parte, demonstrăm că zona Dealul Sofia- cartierul Columbia era locuită în preistorie, dovadă cele două statuete găsite într-un cimitir al culturii Hamangia, care a făcut faimoasă Cernavoda la capitolul neolitic“, mai spune arheologul Constantin Băjenaru.

Cultura Hamangia este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea (astăzi satul Baia, jud Tulcea), undeau fost descoperite în 1953 primele vestigii din Neolitic ale acestei culturi. Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României și, într-o fază târzie, pe teritoriul Bulgariei (în zona Varna și Burgas) și sporadic la NE de Dunăre. Cu ajutorul datării cu radiocarbon s-a constatat că Cultura Hamangia s-a dezvoltat in mileniile 6 – 5 î.Hr. (înainte de 4.700 î.Hr.). Specialiștii pun Cultura Hamangia în legătură cu o populație venită din Anatolia.Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și pe aceasta. Fazele timpurii ale culturii Hamangia au fost sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criș și Boian.

Zona cunoscută de localnici sub numele de Dealul Sofia, este cunoscută încă de la începutul secolului XX, când arheologul german Carl Schuchhardt a săpat o porţiune dintr-un tel neolitic, o aşezare multistratificată, apoi a publicat prima dată informaţii legate de valurile din Dobrogea, cum ar fi Valul Mare de Pământ sau Valul de Piatră. Munca sa de pionierat a fost continuată de alţi arheologi români în perioada interbelică. Odată cu cel de-al Doilea Război Mondial, situl a fost abandonat, iar în anii ’50 – ’60, când au avut loc primele săpături la Canalul Dunăre- Marea Neagră, mai mulţi arheologi au venit pe şantier pentru a recupera resturi ale civilizaţiilor trecute. Pe lângă Dumitru Berciu, cel căruia îi datorăm salvarea celor două statuete care fac parte din cultura de la Hamangia, aici au mai săpat vestigii arheologi precum Petre Roman şi Sebastian Morintz. Ulterior, construirea Portului a făcut ca alte urme ale vechilor civilizaţii ce au locuit aici să dispară sub buldozere.  Apoi, pe vechile aşezări, au răsărit câteva case şi s-au amenajat câteva străzi ale orașului aflat în dezvoltare. Cum legislaţia nu era clară, imobilele au fost ridicate fără ca proprietarul să fie obligat prin autorizaţia de construire să ceară descărcarea de sarcină arheologică. În prezent noile investiţii imobiliare se fac cu respectarea legii, dealul fiind declarant sit arheologic din anul 1991. Specialiștii spun că în urmă cu patru milenii înainte de Christos (acum 6000 de ani) zona oraşului Cernavodă era locuită de o populaţie din cultura Boleraz (Cernavodă III), care trăia pe o suprafaţă mare din Europa de Est de astăzi. „Cultura Cernavodă III Boleraz, a cărei denumire vine de un sit slovac, avea influenţe dinspre Balcani. Probabil acea populaţie s-a topit în masa altor populaţii care au venit după ea şi care au căpătat influenţe ale unei culturi nordice. Populaţiile preistorice preferau zonele înalte, trăind în aşezări fortificate“, mai spune arheologul.

Iată o nouă descoperire care aduce cu sine noi întrebări, dar și clarifică anumite situații ale acestei lumi existente acum 6000 de ani, aici pe pământ dobrogean. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*