Muzeul „Dunării de jos” din Călăraşi

Ceata tradițională a „Cucilor din Brănești” (jud. Ilfov), din partea Asociației Culturale Brănești, condusă de prof. metodist Marius Ovidiu Sebe, de la Casa Corpului Didactic Ilfov din Brănești, aflată în luna februarie 2020 în drum spre Festivalul de la Kainargi din Bulgaria, a fost puternic impresionată de vizita efectuată la Muzeul „Dunării de Jos” din Călărăși, secția Arheologie – Tezaur. Răspunzând invitației conducerii acestei instituții de cultură, ilfovenii au descoperit aici o serie de obiecte ale culturii Gumelnița, așa cum se găsesc și în siturile arheologice de la Brănești, dar iau calea Muzeelor de Istorie din capitală. Lipsa unui muzeu local crează și un „dor de muzeu” încă nepotolit. Chiar dacă în curând se anunță crearea și deschiderea unui muzeu al „Zestrei Cucilor”, se simte dorința de a așeza în vitrinele locale și ceva dovezi ale continuității umane milenare de pe aceste meleaguri.

Ca istoric, Muzeul „Dunării de jos” din Călăraşi a luat fiinţă în anul 1950. Între 1968 – 1987 a funcţionat ca secţie de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Ialomiţa, iar din 1987 este muzeu judeţean de sine stătător. Clădirea muzeului este monument de arhitectură de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Expoziţia permanentă prezintă publicului expoziţii tematice şi bogate colecţii de arheologie (ceramică, figurine antropomorfe şi zoomorfe, vetre, unelte, fragmente de edificii din neo-eneolitic din situl arheologic Sultana – Malu Roşu (6.500 de ani vechime), plastică antropomorfă de epocă romană, colecţie de opaiţe romane, ceramică smălţuită şi podoabe bizantine de la cetatea „Păcuiu lui Soare”), numismatică antică şi medievală, exponate care ilustrează istoria locală. Muzeul mai deţine colecţii de etnografie şi de artă românească modernă şi contemporană. Din data de 9 iunie 2012 s-a deschis Secţiei „Tezaur şi arheologie” a Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, în noua locaţie din str. 1 Decembrie 1918 (la demisolul Consiliului Judeţean Călăraşi). Evenimentul reprezintă încununarea unui efort susţinut de peste doi ani din partea Consiliului Judeţean şi a specialiştilor muzeului. Clădirea a fost proiectată şi dotată cu aparatură modernă de ultimă generaţie, ce asigură o securitate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acest fapt a făcut posibilă expunerea în premieră a unor piese excepţionale ce fac parte din Tezaurul muzeului (monede, podoabe de aur şi argint etc.), patrimoniu care ilustrează evoluţia comunităţilor dunărene din preistorie până la sfârşitul antichităţii.Muzeul este situat pe strada Progresului nr. 4 din Călărași, fiind organizat pe două secții:

Secția de Arheologie și Tezaur– Secţia a fost vernisată în data de 9 iunie 2012. Spaţiul secţiei fost proiectat şi dotat cu aparatură modernă de ultimă generaţie, ce asigură o securitate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acest fapt a făcut posibilă expunerea în premieră a unor piese excepţionale ce fac parte din Tezaurul muzeului, patrimoniu care ilustrează evoluţia comunităţilor dunărene din preistorie până la sfârşitul antichităţii. Sunt expuse publicului larg o serie de piese arheologice din neolitic (vase şi cupe din cultura Boian, figurine aparţinând culturilor Gumelniţa şi Hamangia) şi piese numismatice descoperite pe teritoriul judeţului Călăraşi precum: tezaurul de tetradrahme thasiene de la Boşneagu, tezaurul de denari romani republicani de la Jegălia şi tezaurul de la Bora alcătuit din monede de aur şi argint din secolul XVI. Prezinta piese de ceramica, figurine antropomorfe și zoomorfe, vetre, unelte, fragmente de edificii neo-eneolitice din situl arheologic Sultana-Malu Roșu, plastica antropomorfă de epocă romană, colecție de opaițe romane, ceramică smălțuităși podoabe bizantine de la Păcuiul lui Soare, numismatică anticăși medievală.

Secția artă, etnografie, restaurare-conservare -al cărei patrimoniu cuprinde un număr de 518 creații interbelice și contemporane, însemnând pictură, sculptură, graficăși artă decorativă); dispune de peste 43.000 de piese, printre care și 25 de monede de aur antice, bizantine și medievale; expoziții permanente: „Artăși magie, viațăși moarte în preistorie la Dunărea de Jos”, „Rituri și ritualuri la Dunărea de Jos. Lumea celor vii. Lumea celor morți”, „Civilizația Boian”, „O civilizație necunoscută: Gumelnița”; clădirea este monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea;

Încă de la înființarea sa în anul 1951, muzeul călărășean a manifestat un interes deosebit pentru tradițiile și obiceiurile acestor locuri, prin cercetări de teren care au dus la creșterea considerabilă a patrimoniului etnografic. În 1971 a fost înființată la Slobozia, secția de etnografie a Muzeului Județean Ialomița, care a găzduit în primii ani de existență expoziții cu profil etnografic, care ilustrau diferite aspecte ale vieții rurale din Câmpia Munteniei. La Slobozia, a fost stabilit sediul administrativ al Muzeului Județean Ialomița cu cele două secții: Sectia de etnografie la Slobozia și secția de arheologie la Călărași. Prin noua organizare administrativ – teritorială din anul 1981, s-au înființat județele Ialomițași Călărași. Astfel, Secția de Arheologie de la Călărași a devenit Muzeul Județean Călărași, astăzi Muzeul Dunării de Jos.Majoritatea pieselor de etnografie ajunse în colecțiile muzeului pânăîn 1981, se află la Muzeul Județean Ialomița, din Slobozia. Astăzi, Muzeul Dunării de Jos are în desfășurare un important program internațional pe o perioadă mai lungă, intitulat „Gospodăria țărănească la Dunărea de Jos”, care se dorește să constituie o revigorare a tradițiilor populare românești și a vieții rurale în zona Dunării de Jos. Spațiul de expoziții temporare, din incinta secției de etnografie și artă populară a Muzeului Dunării de Jos, constituie cadrul ideal pentru realizarea unei expoziții permanente, unde vor fi expuse cele mai importante piese de etnografie pentru viața rurală a acestor locuri în sec. XVIII – XX. În cei peste 50 ani de existență a colecției de etnografie și-au desfășurat activitatea la Muzeul Dunării de Jos o serie de specialiști în domeniul etnografiei: Nița Anghelescu, Liviu Mihăilescu, Răzvan Ciucă, Elena Ciobănescu, Alexandru Vlădăreanu, Dorina Oarfă, Marian Burciu, Gabriel Bunghez. În prezent activitatea de restaurare este susținută de către doi experți în restaurare ceramică. Activitatea de restaurare se desfășoară atât în cadrul laboratorului cât și prin intermediul laboratorului mobil de restaurare, pe șantierele arheologice de la Grădiștea Coslogeni, Sultana Malu Roșu, Mariuța „La Movilă”, Căscioarele, Durostorum etc.

Impresionați de atmosferă și de cele văzute la Muzeul „Dunării de Jos” din Călărași, Ceata tradițională a Cucilor din Brănești a plecat cu un dor în inimă: vor și ei un muzeu în localitatea ilfoveană ce are rădăcini milenare. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*