Ziua asediului…

În aceste zile când „neo-sultanul” Erdogan a dat drumul imigranților musulmani din Orientul Mijlociu să ia cu asalt granițele Greciei, Bulgariei și României, pentru a șantaja Uniunea Europeană care-i refuză tutela din nordul Siriei, am vizionat un excelent fim „Ziua asediului”. Filmul din 2012 realizat de Renzo Martinelli surprinde genial conflictul dintre Europa creștină și lumea musulmană controlată de Imperiul otoman, care și-a propus în 1683, prin asediul Vienei supranumit „Mărul de aur,” să cucerească centrul Europei și să-și facă drum islamului spre Roma, pentru ca armăsarii arabi ai sultanului să pască fân din „pristolul” de la Roma, vorba poetului Mihai Eminescu. Deși realizat cu trei ani înainte de anul 2015, când un milion și jumătate de refugiați au fost percepuți de presă ca o invazie musulmană, filmul realizează o radiografie completă și complexă a relațiilor conflictuale dintre Europa creștină și islam în debutul modernității. Scenariul se bazează pe date istorice reale, când datorită a doi oameni de excepție: călugărul Marco de Aviano și regele polonez Jan Sobieski, Europa a fost salvată de ocupația turcească.

Regizorul pune foarte mult accentul pe fervoarea religioasă a călugărului capucin din Italia, celebrul Marco de Aviano, care chemat de împăratul habsburgic la curte avertizează că sultanul Mehmet al IV-lea vrea să cucerească Europa prin asedierea Vienei, deși o pace firavă exista printr-un tratat diplomatic la Varsave. Marco de Aviano avertizează curtea vieneză că turcii nu se vor respecta tratatul de pace pentru că Islamul vrea să cucerească și să distrugă lumea creștină, încurajați de Ludovic al XIV, care în ura față de austrieci nu percepea pericolul islamizării Europei. Turcii atacă atunci când creștinii se așteaptă foarte puțin. Marco de Aviano cunoștea la Veneția turci reugiați care când s-a apropiat vremea războiului au fugit în tabăra musulmană ca să lupte pentru Alah. Pentru un islamist credința e mai tare decât iubirea și prietenia. Mehmet al IV-lea l-a însărcinat pe marele vizir Kara Mustafa să cucerească Viena cu o armată de 300 de mii de ieniceri și spahii. Împăratul austriac Leopold I fuge de frică la Linz, iar Viena rămâne să fie apărată doar de 11.000 de soldați și 5000 de voluntari, îmbărbătați de călugărul Marco de Aviano, care cu crucea în mână îndemna pe zidurile orașului pe creștini la luptă și rugăciune. Austriecii, bavarezii și saxonii nu doreau să se alieze cu regele polonez Sobieski, considerându-l un țăran barbar în haine catolice. Doar la insistențele călugărului Marco de Aviano, membrii Sfintei Ligi Creștine acceptă comanda lui Jan Sobieski care-i cunoștea bine pe turci în luptele purtate. Regele Jan Sobieski pornește din Cracovia în direcția Vienei în fruntea unei oaste poloneze, care se pregătește să atace prin dealul Kahlenberg, care astăzi în onoarea eroilor polonezi s-a ridicat o biserică catolică în care se slujește în limba poloneză. Acum câțiva ani am vizitat biserica și am fost impresionat de slujba în limba poloneză de acolo și de faptul că este o inscripție pe lăcaș în limba română prin care se recunoaște contribuția domnului muntean Șerban Cantacuzino la depresurarea Vienei.

Pe 3 septembrie 1683 oastea otomană ocupă Burgravelin și la 4 septembrie reușește să facă o breșă de 10 m lățime în turnul de apărare. La 6 septembrie Löwelbastei (bastionul Leului) avea o breșă de 12 m lățime. Turcii erau gata să intre în Viena. Dar pe 6-7 septembrie trupele de eliberare a Vienei traversează Dunărea. Trupele poloneze se unesc la Tulin (30 km de Viena) cu cele bavareze, săsești și franco-șvăbești, mai târziu și cu trupe din Veneția. Liga creștină însumează 70.000 de luptători. Sub conducerea regelui polonez Jan Sobieski înfrâng oastea otomană cu tactica husarilor polonezi care astfel obținuseră deja victorii împotriva tătarilor. Bătălia a avut loc la Kahlenberg, unde marele vizir se aștepta foarte puțin la un atac. Polonezii urcă tunurile pe deal și trag foc deschis. Apoi șarjează cavaleria poloneză distrugător. Kara Mustafa, nu se poate hotărî să continue asediul (lasă 5.000 de mineri să continue munca subterană de subminare a zidului de apărare) sau să pornească atacul împotriva trupei de eliberare a orașului. Datorită atacului hotărâtor a „Ligii creștine” turcii se retrag în dezordine, căutând să-și refacă rândurile la Györ în Ungaria. Tătarii trădează și fug de pe front, iar polonezii depresurează Viena. Fără eroismul și inteligența polonezilor, Viena devenea musulmană, iar Kara Mustafa făcea din catedrala Sf. Petru la Roma o moscheie. Kara Mustafa se retrage la Belgrad unde trimișii sultanului îl sugrumă cu eșarfa de mătase cu care se ucideau pruncii de împărat în ziua de Crăciun. Fără îndemnurile dârze de apărare ale Europei creștine și civilizației iubirii promovate de călugărul capucin Marco de Aviano, Viena ar fi căzut.

Filmul este un avertisment pentru Europa de azi. Actorii trebuie amintiți pentru că au jucat excepțional. Scenariul epocal a fost semnat de Giuseppe Baiocchi, Alessandro Leone. Actorii au fost F. Murray Abraham (Marco d’Aviano), Enrico Lo Verso (Kara Mustafa), Alicja Bachleda (Eleanor of Austria, Queen of Poland / Polish: Eleonora Habsburżanka), Jerzy Skolimowski (Jan III Sobieski), Piotr Adamczyk (Leopold I, Holy Roman Emperor / Polish: Leopold I Habsburg), Cristina Serafini (Rosa Cristofori), Antonio Cupo (Charles V Duke of Lorraine), Yorgo Voyagis (Abu’l), Daniel Olbrychski (Marcin Kazimierz Kątski), Borys Szyc (Mikołaj Sieniawski), Andrzej Seweryn (Jan Andrzej Morsztyn), Krzysztof Kwiatkowski (John George III), Marius Chivu (Cosma), Giorgio Lupano (Count Ernst Rüdiger von Starhemberg), Marcin Walewski (Jakub „Fanfan” Sobieski), Wojciech Mecwaldowski (Jerzy Franciszek Kulczycki), Stefan Iancu (Kara Mustafa’s son), Matteo Branciamore (Prince Eugene of Savoy), Dan Cogalniceanu (joacă și actori români). Morala filmului pentru Europa, peliculă realizată în 2012, este foarte actuală: fără credință, fără iubirea lui Hristos și fără experiența de luptă a est-europenilor, Europa nu poate exista ca leagăn al civilizației și pavăză în fața agresiunii islamului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*