Mormântul lui Vlad Ţepeş, între legendă şi adevăr

În naosul Mănăstirii Snagov, în fața ușilor împărătești, se află o lespede funerară presupusă a fi a voievodului Vlad Țepeș, ucis în anul 1476, în pădurea din preajma Băltenilor (de aceea există și ipoteza că mormântul acestuia se află de fapt la Schitul Bălteni, de la Periș, Ilfov). Una dintre legendele locale spune că mănăstirea ar fi devenit faimoasă după presupusa înmormântare a domnitorului  Vlad Țepeș în incinta acesteia. Conform legendei, după moartea lui Vlad Țepeș, survenită în urma bătăliei cu turcii din 1476, care îi susținuseră pe Dănești pentru obținerea tronului Valahiei, călugării mânăstirii i-ar fi găsit și ascuns trupul domnitorului, iar apoi l-ar fi înmormântat creștinește după „limpezirea apelor”. Înmormântarea s-ar fi petrecut pe ascuns și fără nici un fast, din cauza noului domnitor instalat de turci, care era din familia Dăneștilor.

Ipoteza a fost desigur cercetată, dar adevărul nu poate fi încă stabilit cu precizie. Mormântul găsit în pranaosul acestei biserici, care avea piatra funerară de acoperire îndepărtată încă din vechime, conținea în sicriul său putrezit osemintele unui bărbat îmbrăcat în straie scumpe. Istoricii însă infirmă „ipoteza Snagovului” și afirmă cu probe cocludente (!) că mormântul său ar putea fi mai degrabă la ctitoria sa de la Comana (Mănăstirea Comana din județul Giugiu). „Falsa legătură dintre Țepeș și Snagov nu are nici un temei”, spune, în opinia sa, reputatului medievist Constantin Rezachevici.

Dacă ar fi să stabilim traseul locurilor marcate de periplul domnitorului Vlad Ţepeş, în timpul vieții sale tumultoase, ar trebui să începem cu Sighişoara, locul său de naştere, apoi să facem un popas la Castelul Bran, să coborâm la Cetatea Poenari, apoi la Cetatea de Scaun Târgovişte, să ajungem la Curtea Domnească de la Bucureşti şi în final să ne oprim la Mănăstirea Snagov, unde se pare că domnitorul şi-a găsit odihna de veci. Unele legende spun că, după ce domnitorul a fost ucis în 1476, de către boierii valahi, în pădurea de la Bălteni, călugării mănăstirii i-ar fi luat trupul şi l-ar fi înmormântat în secret în incinta bisericii. În mănăstire există o plăcuţă care atestă faptul că sub o lespede de piatră, aflată chiar în faţa altarului bisericii, se găseşte mormântul marelui domnitor. Nu contează dacă mormântul este aici sau nu, pentru că aşezământul este oricum încărcat de istorie, cultură şi credinţă.

Un răspuns la Mormântul lui Vlad Ţepeş, între legendă şi adevăr

  1. Avatar Victor spune:

    Si de ce nu se fac analizele ADN ale osemintelor gasite in aceste schituri si manastiri (corelate cu alte analize, ale mormintelor rudelor domnesti, cunoscute si certificate istoric) ? ciudata omiterea acestei evidente necesitati, din partea istoricilor si Academiei, timp de atatea zeci de ani, de cand analizele ADN se fac si pt banale cazuri civile …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*