Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2020: De ce (să) citesc? și Ochii lui Hyperion. Privirea genială

Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române București organizează miercuri, 15 ianuarie 2020, două activități dedicate Zilei Culturii Naționale. Este vorba despre o conferință-dezbatere de promovare a lecturii în rândul tinerilor, intitulată „De ce (să) citesc?”, ce se va desfășura la Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad, începând cu ora 10:00 și o conferință cu tematică literară, sub genericul „Ochii lui Hyperion. Privirea genială”, care va avea loc la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan”, Bârlad, de la ora 13:00. Cele două activități care întregesc imaginea celui mai marcant reprezentant al culturii române, în memoria colectivă, vor fi susținute de c.ș. Luigi Bambulea, de la Muzeul Național al Literaturii Române din București.

Adresată adolescenţilor, conferinţa „De ce (să) citesc?” se înscrie într-un proiect amplu al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, coordonat de cercetător ştiinţific Luigi Bambulea. Proiectul a debutat în luna septembrie a anului 2018, se află la cea de-a patra ediție şi a presupus parteneriatul cu peste 30 de instituţii şcolare (licee teoretice şi colegii naţionale), din Alba-Julia, Bârlad, Beclean, Bistrița, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Pitești, Ploiești, Sebeș, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș. Concepută ca o intervenţie punctuală, conferinţa îşi propune formularea mai multor argumente rezonabile şi persuasive, prin care generaţiilor tinere să li se evidenţieze nu doar ceea ce câştigă prin vizitarea bibliotecii universale şi româneşti, ci şi ceea ce pierd prin refuzul acestei experienţe formative. Argumentele provin din orizonturi disciplinare diferite (dar complementare), precum istoria, psihologia, sociologia, cultura literară, etica, filosofia. Proiectul îşi propune vizitarea, pe parcursul a trei ani, a c. 100 de instituţii şcolare, din întreaga geografie românească.

Conferința „Ochii lui Hyperion. Privirea genială” aduce în centrul atenției un personaj literar emblematic al romantismului eminescian, protagonistul poemului „Luceafărul”. Dorind să omagieze personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu, instituţiile partenere propun publicului bârlădean o reflecţie consacrată uneia dintre imaginile recurente ale creației eminesciene, privirea geniului. Făcând parte din portretul consacrat al individului excepțional, acest laitmotiv are rădăcini adânci în mitologie și primește, în imaginarul poetului român, valențe originale. Conferința pleacă de la un cunoscut distih din poemul Luceafărul [1883], în care Hyperion este vizualizat ca „mort frumos cu ochii vii / Ce scânteie-n afară”; în contrast cu privirea tulburătoare a geniului, poezia este definită, în maniera „academismului” pașoptist (din Epigonii [1866]), ca „înger palid cu priviri curate”. Or, între aceste două ipostaze, aparent contradictorii, situate la extremele cronologice ale carierei poetice antume a lui Eminescu, se desfășoară „istoria” unei „metafore obsedante”, pe care conferențiarul își propune să o sintetizeze.

(Valentina Fornea, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*