Negoiești, ctitoria lui Matei Basarab

O altă zidire a marelui ctitor de biserici care a fost domnitorul Țării Românești, Matei Basarab, din prima parte a anilor 1600 este și Mănăstirea Negoiești. Clădirea bisericii este mai degrabă o catedrală, diferită ca formă de celelalte ctitorii ale sale și poate cea mai impresionantă în dimensiuni, un lucru datorat probabil faptului că aici a fost reședința de vară a domnitorului. S-au mai păstrat doar o parte dintre zidurile groase de piatră, acestea fiind înlocuite parțial cu un gard de lemn și ne-a întâmpinat astfel cu o primă înfățisare ciudată, de castru roman cu palisade. Și din vechea curte domnească s-a mai păstrat doar puțin, dar ruinele rămase evidențiază marea importanță a acestui loc.

La interior am remarcat catapeteasma și tabloul votiv al domnitorului, o pictură realizată ulterior de marele Constantin Lecca, întâlnit și la Biserica Sfântul Anton din București. Cel mai bine am observat biserica din turnul clopotniță de la intrare. Pare o dropie uriașă ce s-a întors în cuibul său de lângă râul Argeș și lacul Șoldanu, și a descoperit că acesta a fost pustiit de vreun prădător. Am văzut foarte aproape și un mare conac neoromânesc, dar din pacate nu i-am aflat istoria. Mănăstirea Negoiești este o mănăstire ortodoxă din satul Negoești (comuna Șoldanu, jud. Călărași). Mănăstirea a fost construită în anul 1649, ctitorită de Matei Basarab și soția sa, apoi reparată în anii 1777 și 1850. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Negoiești a fost declarat monument istoric, fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare CL-II-a-A-14694. Ansamblul mănăstirii cuprinde Biserica „Sf. Mihail și Gavril” CL-II-m-A-14694.01, ruinele chiliilor CL-II-m-A-14694.02 și zidul de incintă CL-II-m-A-14694.03.

Lăcaşul de cult, complex architectural medieval, ctitorit între anii 1646-1649 de Matei Basarab, are dimensiuni impresionante. De fapt, în această mică localitate din inima Bărăganului, domnitorul Matei Basarab a avut timp de zece ani, între 1640 – 1650, o reşedinţă de vară unde întrunea divanul ţării, emitea hrisoave domneşti şi primea ambasadori, localitatea funcţionând ca o veritabilă capitală a Ţării Româneşti. Aici domnitorul şi-a zidit o adevărată catedrală având înălţimea de 31 de metri, lungimea de 18 metri, lăţimea de peste șapte metri. Între 1825 și 1838, bolnavii mintali de la mânăstirile Sfânta Vineri, Sf. Gheorghe și Sărindar din București au fost mutați la mânăstirea Negoiești, de unde în 1838 au fost mutați la Mănăstirea Balamuci.

Cel mai important monument istoric din judeţul Călăraşi, mănăstirea Negoieşti, situată în comuna Şoldanu, se află la un pas de a fi redată circuitului turistic. Lucările de restaurare şi reabilitare, finanţate cu peste zece milioane de lei din fonduri europene, sunt aproape finalizate. Are ca obiectiv specific restaurarea monumentului de patrimoniu naţional specific secolului al XVII-lea, ce caracterizează un stil arhitecural reprezentantiv pentru arta şi arhitectura religioasă medievală din ţara noastră (surse: wikipedia.org; adevarul.ro; cristis.ro; danubeoldichhistory.ro; dtr.ro; zigzagprinromania.com; rssmania.ro; costeltudor.com; tourneo.ro; ziare.com; obiective-turistice.ro).

Astfel poate fi redată circuitului turistic această mănăstire, spre aducerea aminte a toate cele ce au fost odată. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*