Participanții la Conferința Științifică Internațională, „Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte”, personalități importante ale comunității românești din Ucraina, cercetători, profesori, scriitori, ziariști, oameni de cultură și oameni politici din Ucraina, Republica Moldova și România, constată cu îngrijorare asaltul statului ucrainean asupra integrității comunității românești, considerând că aceasta este o nouă formă de deznaționalizare, care se realizează prin menținerea dihotomiei identitare român vs moldovean și dihotomiei lingvistice limba română vs limba moldovenească, promovate în Ucraina la nivelul politicii de stat. Un rol important în realizarea acestei politici îl are scindarea identitară din Republica Moldova, scindare întreținută în mod special prin menținerea glotonimului „limba moldovenească” în articolul 13 din Constituția republicii, ca limbă oficială în Republica Moldova.
Participanții la conferință constată că la originea actualei situații care pune în pericol unitatea comunității românești din Ucraina se află moldovenismul sovietic promovat ca politică de stat în fostele URSS și RSSM, doctrină care a avut ca idee fixă divizarea politică, etnică, socială, lingvistică și culturală a românilor din cele două țări – România și URSS, după modificarea frontierelor în 1940/1944. Această politică sovietică a avut un scop concret într-o epocă apusă, iar recidiva ei în condițiile independenței statale a Republicii Moldova și Ucrainei este inadmisibilă.
Participanții la conferință consideră că românii din Ucraina și Republica Moldova sunt parte integrantă a spațiului de cultură și civilizație românească, respectiv moldovenii fac parte integrantă din poporul român, iar limba moldovenească este aceeași limbă română, denumită altfel exclusiv în scopuri politice. Considerăm, deasemenea, că absența unității asupra problemei identitare afectează integritatea comunității românești din restul spațiului ex-sovietic, scindată după criteriul român/moldovean.
Mai mult, având ca temei legal Hotărârea Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, Chișinău, la care au participat peste 750 de mii de români moldoveni, Declarația de Independență a Republicii Moldova, Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a Republicii Moldova, Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, care a stabilit că Declarația de independență prevalează față de Constituția Republicii și limba de stat a Republicii Moldova este Limba Română, solicităm:
1) să se modifice art. 13 din Constituția Republicii Moldova în sensul că limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română;
2) Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova să intervină pe lângă Guvernul Ucrainei în vederea unificării celor două programe de învățământ din școlile comunității românești din Ucraina (regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică), astfel încât să se elimine scindarea școlilor românești din Ucraina în școli naționale cu limba română de educație și în școli naționale cu limba moldovenească de educație.
Participanții la conferință consideră imperios necesară inițierea unui dialog științific între cele trei academii – Academia de Științe a Republicii Moldova, Academia de Științe a Ucrainei și Academia Română – pentru a pune punctul pe „i” în ceea ce privește diferendul lingvistic din Republica Moldova și Ucraina.
Prezenta declarație a fost votată și adoptată în unanimitate de participanții la Conferința Științifică „Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte” organizată de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, conferință care și-a desfășurat lucrările la sediul Centrului, sâmbătă, 23 noiembrie 2019.
Lasă un răspuns