Peștera Românești – o inedită sală de concerte pentru 5000 de melomani!

Printre evenimentele culturale cu totul speciale trebuie să menționăm și concertele în peșteri. Datorită condițiilor acustice ale cavităților carstice, acestea au fost alese de nenumărate ori ca „săli” de spectacol. Una dintre aceste peșteri se ală la Râșnov (Peștera Valea Cetății, unde concertează Filarmonica din Brașov), iar alta – Peștera Bolii – de la Petroșani, unde s-a concertat, dar s-a jucat și teatru. Dar locația eveniment este Peștera Românești și aceasta pentru că, de 35 de ani, în Peştera Româneşti din Munţii Poiana Ruscă (judeţul Timiş), are loc un concert inedit. Aceasta este cea mai cunoscută peșteră din Munții Poiana Ruscă, fiind menționată și sub numele de Peștera Mare de la Fereșești, sau Peștera cu Apă.

La evenimentul de pe 27 octombrie 2019 – au participat în jur de 5.000 de persoane și a concertat orchestra Operei Naţionale din Timişoara. În anul 1984, când a avut loc primul concert, iar mai apoi mulţi ani după Revoluţie, se putea merge cu maşina doar până în satul Româneşti (aflat la aproximativ 100 de kilometri de Timişoara). De aici urma un drum de două ore, pe jos, pe poteci, până la peşteră. Modernismul a ajuns însă şi în Munţii Poiana Ruscă. Cam trei sfert din drum a fost asfaltat în prezent. Cu ocazia concertului, maşinile cu prioritate (ale organizatorilor, tehnicienilor, speologilor, artiştilor, oficialităţilor, invitaţilor, comercianţilor, poliţiei etc.) au putut ajunge în parcare amenajată într-o poieniţă. Unii au înaintat cu maşina şi pe drumul de pământ. Şi în acest an, Peştera Româneşti s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Mulţi nu au mai putut intra, alţii au preferat să facă o plimbare doar până în zona „gastronomică” a evenimentului. Orchestra Operei Naţionale din Timişoara ce a concertat aici a fost dirijată de Peter Oschanitzky, alături de mezzosoprana Gabriela Varvari, baritonul Dan Patacă şi concert maestrul Ovidiu Rusu. Au fost interpretate compoziţii aparținând marilor compozitori, precum Mozart, Strauss, Kalman, Stolz şi alţii.

Astăzi amploarea fenomenului cultural ne miră, dar totul s-a născut aici dintr-un vis al medicului psihiatru Constantin Lupu, iniţiatorul clubului „Speo Timiş”. „Eu am fost pasionat de sporturi de munte, orientare, speologie şi de natură. Mergeam săptămânal în munţi. Am visat ceva şi am înţeles că e un apropo de a face muzică în peşteră, la Româneşti. Au fost condiţii interesante în acel 11 octombrie 1984. Au urmat apoi anual concerte. După primul concert, cei de la ziarul german „Neue Banater Zeitung” din Timişoara au scris un articol, care a ajuns rapid în presa din Elveţia, că Mozart a fost într-o peşteră din România. Apoi, s-a publicat un articol în presa din Berlin”, a declarat Constantin Lupu, fost director al Clinicii de Psihiatrie Infantilă din Timişoara. La primul concert din Peştera Româneşti a participat o orchestră a profesorilor de la Colegiul de Muzică „Ion Vidu” din Timişoara, iar printre invitaţi s-a aflat şi violoncelista Alexandra Gutzu. Au fost cam 500 de speologi din toată ţara. „A fost de neînchipuit de frumos. Au fost şi 200 de elevi de la Liceul Lenau. Nu m-am gândit că o să ajungem la ediţia a 35-a. Au fost şi ani grei. Acum, drumul din sat spre peşteră a fost asfaltat… Frumuseţea acestei toamne de Banat, cu natură blândă, se simte pe drum de pământ, pe poteci. Mulţi au fost revoltaţi că s-a asfaltat drumul. Dar civilizaţia se impune…. E unic în România şi în Europa”, a mai spus Constantin Lupu.

De-a lungul anilor au concertat în Peştera Româneşti nume precum Filarmonica Banatul, Orchestra Simfonică Regală din Damarca, Orchestra Simfonică din Szeged, Ştefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guţu, Gabriel Croitoru, Corala “Sabin Drăgoi” şi trupele Bega Blues Band, Survolaj, Nightloosers, Cargo, Celelalte Cuvinte, Implant Pentru Refuz şi Zdob şi Zdub. „Peştera nu s-a schimbat. Are plus 14 grade în interior, indiferent de anotimp. Liliecii nu sunt deranjaţi. Sunt cei mai utili bio-detergenţi din Munţii Poiana Rusca. Un liliac consumă o sută de kilograme de insecte într-un sezon de vară. În Peştera Româneşti, liliecii au o grotă a lor, mai ascunsă. Acolo nici nu ajung sunetele şi zgomotul. În afară de zgomotele celor de la Zdob şi Zdub. De aceea nici nu se mai organizează concerte rock, doar muzică simfonică. Am evitat focuri, fum, nu se fumează acolo, liliecii se simt bine”, a mai spus Lupu.

Peștera Românești este situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș, în versantul stâng al Văii Fărășești, din Munții Poiana Ruscă. Este renumită pentru acustica deosebită și concertele ținute în ea. Cavernamentul face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 metri, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 metri și înaltă de doi metri, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. Pe această porțiune pereții sunt înverziți de alge. În Sala Liliecilor săpată in brecie tectonică (foarte puține cazuri în peșterile din țară) se găsește o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior și cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament și cunoștințe de TSA. Sălile principale s-au format la intersecția mai multor falii. Primele cercetări cu caracter speologic au fost făcute în secolul XIX de T. Orthmayr (1872). Săpături arheologice ulterioare, au scos la iveală oase de urs de cavernă (Ursus Spelaeus) și obiecte provenind de la o așezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparținând culturilor de Tisa și Coțofeni, precum și o vatră acum reconstituită și expusă la Muzeul Banatului din Timișoara, unde se păstrează și resturile fosile de urs de cavernă. În anii 1960 peștera intră in atenția ISER București prin Ștefan Negrea, Alexandina Negrea și Vasile Sencu. Ulterior peștera și întreaga zonă carstică din versantul stâng al Văii Farasesti este explorată de către clubul Speotimiș care aduce noi contribuții majore la cunoașterea genezei peșterii. Începând din anul 1984, Asociația Speologică Speotimiș organizează în Sala Concertelor din această peșteră o serie de concerte la care au participat nume sonore.

Accesul la peșteră se face: din Timișoara pe drumul E70 Timișoara – Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Făget), până la Coșava; din Deva DN 68A (spre Lugoj prin Margina) până la Coșava; din Coșava se urmează șoseaua spre Valea lui Liman pâna in localitatea Românești; din Românești exista un traseu parțial accesibil auto până la peșteră (o oră de mers pe jos) care părăsește satul în dreptul cimitirului. Se urmărește marcajul cu cruce galbenă. Se mai poate ajunge la peșteră urmând drumul pe la Mănăstirea Izvorul lui Miron, apoi încă ~2,5 km de mers de la bifurcația: (la dreapta, spre Fărăsești, la stânga spre Pietroasa) urmând drumul spre Fărăsești. Se ajunge în dreptul unui sector de chei de unde mai sunt ~120 metri de urcat în versantul stâng geografic pe potecă până la intrarea în peșteră (surse: wikipedia.org; adevarul.ro; cunoastelumea.ro, copii.com; frspeo.ro; primariatm.ro; vlad.dulea.ro; turismtimis.ro; discovertimis.com; radiotimisoara.ro; traiesteromaneste.ro).

Concertul din Peștera Românești a devenit un fenomen ce trebuie mediatizat și continuat de către organizatori, asigurând un flux turistic ce poate pune în valoare zona și oamenii ce trăiesc aici. Melomani din România vă așteptăm și anul viitor… (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*