Rezervaţia Fosiliferă Rateş – lumea animalelor dispărute…

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci (jud. Galați) deține o bogată colecție de fosile, reprezentate de piese osteologice și dentognatice ce provin de la diferiți membri faunistici specifici din perioada cuaternară. Fragmentele osteologice și dentognatice au fost descoperite în depozitele cuaternare de pe terasa inferioară a Bârladului. Siturile din care provin resturile fosile de mamifere cuaternare sunt dispuse în jurul orașului Tecuci (Nicorești, Pochidia, Brăhășești, Negrilești, Gârbovăț, Țepu de Jos), cea mai mare parte dintre fragmentele fosile fiind descoperite în punctul Rateș, situat la doi kilometri est de orașul Tecuci.

Fragmentele osteologice de mamifere de la Rateș au fost descoperite în timpul exploatării în cariera de piatră, ele fiind colectate de către Mihail Dimitriu și Constantin Solomon. Punctul fosilifer de la Rateș prezintă în partea superioară a succesiunii stratigrafice depozite Pleistocene și se termină cu depuneri de vârstă holocenă. Situl este unul dintre cele mai importante de acest fel din țară, el fiind declarat rezervație naturală. Mamiferele fosile descoperite în punctul Rateș provin de la specimene a trei familii: Elephantidae (Mammuthus rumanus, Mammuthus meridionalis, Mammuthus trogontherii și Mammuthus primigenius), Rhinoceridae (Coelodonta antiquitatis) și Bovidae (Bos primigenius  și Bison priscus). Din punct de vedere paleoecologic, situl fosilifer Rateș prezintă o succesiune stratigrafică ce relevă continuitatea membrilor megafaunei continentale în acest spațiu în condiții climatice diferite, de-a lungul perioadei cuaternare. Dintre aceste prezențe fosile menționăm:

– Mamutul lânos (Mammuthus primigenius). Acesta a trăit în Pleistocenul mediu (150.000 ani) până în Pleistocenul târziu (10.000 ani, în România) – Holocen (4.000 ani) în mare parte din Eurasia și America de Nord. Habitatul specific acestuia era reprezentat de zonele de tundră și stepă. A fost un animal erbivor ale cărui dimensiuni ajungeau la 3,50 m înălțime, patru-șase metri lungime și 8.000 kg;

– Rinocerul lânos (Coelodonta antiquitatis). Este un reprezentant al faunei specific climatului rece din Cuaternar, trăind din Pleistocenul mediu (350.000 ani) până în Holocen (10.000 ani). Trăia în tundra eurasiatică, fiind un animal erbivor ce atingea dimensiuni de doi metri înălțime, patru metri lungime și 3000 kg;

– Cerbul gigant (Megaloceros giganteus). A trăit în Eurasia, în perioada cuprinsă între Pleistocenul târziu (125.000 ani) și până în Holocen (7.000 ani). Animal erbivor, trăia în zonele de stepă și atingea dimensiuni de doi metri înălțime, trei metri lungime, 2,5 metri deschiderea coarnelor și 600 kg. A trăit în Eurasia și nordul Africii în perioada cuprinsă între Pleistocenul târziu (125.000 ani) până în Holocen (anul 1627). Bourul era un mamifer erbivor ce pășuna în zona de stepă. Acesta atinge dimensiuni de 1,8 m înălțime, 2,5 metri lungime, 800 kg.;

– Bizonul de stepă (Bison priscus). Animal erbivor specific zonei de stepă, a trăit în Eurasia și America de Nord din Pleistocenul mediu (700.000 ani) până în Pleistocenul târziu (10.000 ani). Acesta atingea dimensiuni de doi metri înălțime, trei metri lungime și 1100 kg.

Aria protejată „Rezervaţia Fosiliferă Rateş”, cea care a dat fosile ale acestor specii descrise mai sus, se află în imediată apropiere de oraşul Tecuci (judeţul Galaţi) şi este complet abandonată. Din păcate, zona n-a fost niciodată suficient studiată în amănunțime. Deşi are pomposul titlu de rezervaţia naturală, „Rezervaţia Fosiliferă Rateş” n-a făcut niciodată obiectul unei cercetări paleontologice sistematice, majoritatea descoperirilor fiind întâmplătoare şi accidentale, sau rezultate în urma lucrărilor edilitare desfăşurate în localitate. Referinţele de specialitate sunt, ca urmare, reduse. Leonida Apostol și Dumitru Vicoveanu în „Studiul elefantidelor, rinocerilor şi bovidelor din depozitele cuaternale ale Bârladului inferior existente în Muzeul Tecuci, Jud. Galaţi” ne relevă faptul că în zona Tecuci era foarte răspândit „Mammuthus primigenius” (dintre elefanţi) şi „Bison priscus” (dintre bovide). (surse: adevarul.ro; wikipedia.org; romaniamare.info; tecuci.eu; protecuci.ro; monitoruldegalati.ro).

Mamuții de aici conviețuiau și cu alte specii de animale, aflate într-un număr mai redus, reprezentând o lume pe care noi nu avem cum să o cunoaștem decât studiind fosilele descoperite la Rateș. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*