Sărbătoarea „Limba Noastră Română”

An de an, de la 1 martie până la 31 august, începând cu 2014 și devenind o frumoasă tradiție, la Chișinău se implementează un proiect inedit și unic în spațiul limbii române: Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”. Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor fiecărei ediții se desfășoară în continuarea Sărbătorii Limba Noastră Română, pentru frumusețea căreia poeta luptătoare de la Chișinău mai e și azi pe linia întâi. Deoarece mai multă lume (și mai ales membrii Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație) dorea să vină la Spectacolul de Decernare a Premiilor Festivalului Internațional de Poezie din acest an, Academia Europeană a Societății Civile, autorul și realizatorul proiectului, a propus o agendă interesantă și plină de evenimente, încât, în loc de un spectacol, am avut un șir de evenimente importante.

În acest context și al asocierii oamenilor de creație de origine română de pe întreg mapamondul, a fost lansat un nou proiect – Forumul Oamenilor de Creație (FOC), autorul proiectului și realizatorul Forumului fiind prozatorul și tânărul exeget blagian Daniel Verejanu. Domnia sa a recunoscut că a fost plăcut surprins de numărul impunător de poeți, prozatori, traducători, ziariști, actori, editori, artiști plastici, interpreți, critici literari, compozitori – oameni de  creație profesioniști sosiți de la București, Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Baia Mare, Sibiu, Bistrița, Roman, Piatra Neamț, Bacău, Vaslui, Argeș, Iași, Suceava, Dubăsari, Telenești, Tighina, Anenii Noi, Bălți, Hâncești, Briceni… și reuniți la evenimentele de la Chișinău. Forumul Oamenilor de Creație a deschis original și firesc splendida Agendă a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”.

Așadar, vineri, 30 august 2019, în ajunul Sărbătorii Limba Noastră Română, Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație a lansat proiectul „Forumul Oamenilor de Creație (FOC).

Întrucât, de ani buni, Biblioteca Hristo Botev” are o colaborare de mare perspectivă atât cu poeta Renata Verejanu, cât și cu rețeaua de structuri ale Societății Civile, pe care le-a fondat însăși poeta luptătoare și activistul civic, cel mai curajos dintre toate personalitățile pe care le-a cunoscut literatura noastră, conducerea bibliotecii s-a bucurat nespus în clipa când instituția a fost invitată în calitate de partener a proiectului și gazda primei ediții a Forumului. Acest for international, desfășurat sub genericul „Limba română – patrimoniul cultural imaterial”, este o adevărată flacără de torță a dragostei de țară și neam – a comunicat în discursul său Angela Olărescu, șefa bibliotecii – un asemenea for al oamenilor de creație, eveniment care a adunat în capitala moldavă o sută de personalități remarcabile, Biblioteca „Hristo Botev” a găzduit pentru prima data. Sala era neîncăpătoare. Cu toate acestea, evenimentul a durat peste cinci ore, timp care a părut o clipă, chiar dacă au cântat, au recitat poezii și au avut discursuri despre Patrimoniul Cultural al neamului peste 50 de personalități: Renata Verejanu, Romeo Tarhon, Eliana Agafiței, Galina Codreanu, Tudor Palladi, E.S. Nicolae Mareș, George Alexander, Ina Stana Rebigan, Liliana Liciu, Victor Ciobanu, Elena Volcinschi, Ioan Romeo Roșiianu, Carmen Coca, Teodora Războianu, Mariana Bendou, Petru Rotaru, Geta Stan,  Mircea Bostan, Viorica Osipova, George Teodor Calcan, Victor Cobzac,  Gabriel Todică, Amalia Năcin, Corina Herghelegiu, Daniel Verejanu, etc.

Pentru ca toți cei prezenți să se simtă bine, scriitoarea Renata Verejanu, președintele Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, a înmânat carnetele (legitimațiile) noilor membri ai Uniunii, primirea făcându-se o dată în an, de regulă în preajma Sărbătorii Limba Noastră Română. Au urmat discursuri la tema propusă: Limba Română – Patrimoniu Cultural Imaterial. După un șir de comunicări interesante, au vorbit, au recitat, au cântat, au lansat cărți peste 50 de personalități cunoscute publicului de la Chișinău și mai puțin cunoscute, dar toți cu mare dragoste de Limba Română. Forumul a continuat cu lansări de carte română: de poezie, proză, cu lucrări ale artiştilor plastici din Republica Moldova şi România. Cu emoții deosebite şi-a prezentat două cărţi poeta Elena Volcinschi (Nostalgii din vremuri trecute şi Preludii autumnale), de la Bucureşti. Scriitoarea, fiind de origine din Basarabia, a împărtăşit celor prezenți la Forumul Oamenilor de Creație amintiri dragi, dorul său de baştină fiind eroul liric al multor poezii recitate de Liliana Liciu, de la Bucurețti, de artiști de la Chișinău și Iași.

Pe marginea cărților lansate de Elena Volcinschi s-a expus poetul și artistul plastic Victor Cobzac, de la Chișinău, apreciind înalt creația poetei. Salutând prestigiosul for, și-au lansat cărţile mai mulți membri ai Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, printre care: Viorica Toacă Osipova (Eu sunt femeie), de la Anenii Noi; Petru Rotaru a prezentat un volum destul de voluminos de poeme Rouă pentru a fi; Victor Ciobanu și-a împărtășit bucuria apariției cărții de poezii Gânduri aşternute-n rânduri; De la Piatra Neamț, Geta Stan și-a prezentat noua carte, la fel și Teodora Războianu, de asemenea și scriitorii Amalia Năcrin, Corina Herghelegiu și Romeo Tarhon.

Ioan Romeo Roşiianu (Baia Mare) a vorbit despre cartea sa, Scrisoare de dragoste irosită, cât și despre cărțile editate la editura sa. Valentin Bostan (de la Roman) a făcut o prezentare cărții sale de poeme, mai întâi recitând câteva epigrame drăgălașe, care au primit aplauze binemeritate. Criticul literar Tudor Palladi a vorbit inspirit despre proza lui Valentin Erhan, în această vară devenit membru al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație. Carmen Coca  (Baia Mare) a prezentat cartea la care este coautor (grafica fiecărui poem îi aparține). Romeo Tarhon, președinte pentru România al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, a prezentat câteva nume și cărți editate de editura Națiunea (București), precum și volumul propriu ”Steaua mea eminească”, iar scriitorul George Alexander de la Râmnicu Vâlcea, inspirat să se înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale din România, a vorbit despre demnitate, despre adevăr și dreptate.

Gabriel Todică de la Suceava ne-a dezvăluit tainele picturii cărții Artişti plastici de viziune dualistă, precum și multe alte cărți de valoare au fost prezentate şi donate bibliotecii. Ne-a bucurat nespus artistul plastic și traducătoarea poemelor Renatei Verejanu în limba spaniolă Ina Stana Rebigan. Trăind la frontiera cu Bulgaria (Giurgiu, România), ea a dăruit câteva cărți în limba bulgară, editate în acest an, fiind autoarea graficei din carte și a imaginii copertei, printre care și cărțile Изпращане на април (Adio aprilie) a Nadejdei Radeva şi revista Списание Картини с думи и багри (Imagini cu cuvinte). Dna Rebigan este îndrăgostită de pământul basarabean şi vine de fiecare dată când Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație, a cărei membru activ este, organizează evenimente de înaltă ținută artistică și de valorificare a Patrimoniului Cultural al neamului.

Daniel Verejanu a prezentat Antologia VI a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” și a recitat poemul „Îmi știu soarta pe de rost” din volumul antologic de 600 pagini „Poetul Dintre Milenii”, la editarea căruia a contribuit. Cărțile lansate la Forumul Oamenilor de Creație au fost donate, cu autografe ale autorilor prezenţi la eveniment, și au completat frumos expoziția de carte „Cartea bună ne adună”, vernisată în preajma Sărbătorii Limba Noastră Română. În alocuțiunea sa de la finele Forumului, dna Angela Olărescu, șefa Bibliotecii „Hristo Botev”, a mulțumit pentru donația de carte românească, carte de care biblioteca ducea lipsă, a recunoscut succesul proiectului, or, asemenea evenimente grandioase și originale își aleg săli mari, luxoase, pe când poeta Renata Verejanu dăruie asemenea Sărbători îndrăgostiților de frumos din toate cartierele capitalei, din toată Moldova. Să ne amintim de etapele locale, sectoriale, municipale, raionale ale Marilor Sărbători ale Măriei Sale, Poezia! cu care a împânzit toată Moldova de la Ocnița, Drochia, Bălți, Rezina  până la Chișinău, Căușeni, Cahul… în cadrul Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” (2014-2019); sau de evenimentele desfășurate în cadrul „Anului Renata Verejanu” (2017); sau din anul Centenarului Marii Uniri (2018); sau în SĂPTĂMÂNA POEZIEI  cu RENATA VEREJANU… Acum a ales pentru deschiderea cavalcadei de evenimente singura bibliotecă de pe bulevardul Grigore Vieru.

La Forumul Oamenilor de Creație a fost lansat și un număr special al prestigioasei publicații pentru tinerele talente – Revista „Micul Prinț”, prima publicație în limba română de după proclamarea independenței Republicii Moldova, publicația care lansează junii oameni de creație dar și mari personalități din întreaga lume, primul proiect transfrontalier al tinerilor basarabeni. Prima copertă a acestui număr de revistă fiind înfrumusețată de data aceasta de Eliana Agafiței, de la Iași (deţinătoarea Premiului Mare la ediţia a XXVI-a a Festivalului Concurs Internaţional a Talentelor Lumii „Micul Prinț”), prezentă la Forum, și care a înseninat evenimentul cu cântece populare autentice.  Programul bogat și variat a oferit o sărbătoare de neuitat a Poeziei, Cântecului şi Cărţii. La această primă ediție a Forumului Oamenilor de Creație, ca și la toate edițiile Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, s-au legat noi prietenii, s-au lansat noi căi de colaborare dintre oamenii de creație de pe diferite meridiane. Toți cei prezenți la Forum s-au simțit minunat, ca acasă, valorificând istoria, cultura, literatura română, precum a susținut Romeo Tarhon, onorați că vin din ţara lui Grigore Vieru în ţara lui Grigore Vieru, din țara lui Mihai Cimpoi în țara lui Mihai Cimpoi, din țara Renatei Verejanu în țara Renata Verejanu. După încheierea lucrărilor Forumului, până noaptea târziu oaspeții au admirat frumusețea Chișinăului sub razele de lună.

A doua zi, participanții la Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, dis-de-dimineață onorau cu prezența invitația Preturii sectorul Ciocana, fiind oaspeți dragi și așteptați la Sărbătoarea Limba Noastră Română (or, Adelaida Boico, șefa secției educație, cultură, tineret, fiind încă din 1988 o admiratoare a creației și activității Renatei Verejanu, a folosit momentul că poeta este locatar al acestui cartier rezidențial, de unde a pornit renașterea și procesul de democratizare în capitala moldavă), și a invitat Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație la o frumoasă conlucrare.

Poeta Renata Verejanu a ținut să aducă un număr impunător de personalități – oameni de creație de la Giurgiu până la Suceava, astfel că scena deschisă de lângă monumental lui Alecu Russo a reunit mari personalități cum nu cunoscuse până acum, alături de care tinerele talente din sectorul Ciocana (colective de dansatori, interpreți, declamatori – copii foarte talentați) au dăruit emoții de neuitat, adunând admiratorii de frumos, iar locatarii edificiilor din preajmă au deschis geamurile până la ultimele etaje (nouă sau paisprezece), apoi luându-și copiii se alăturau spectatorilor matinali de diferite vârste, de la mic la mare. Sărbătoarea a ținut până la prânz. Conducerea Preturii sec Ciocana a dăruit participanților (prin vice pretorii prezenți la eveniment) diplome și cadouri, și a oferit o recepție delegației din România.

În continuarea Sărbătorii Limba Noastră Română s-a desfășurat Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”. Ediţia a VI-a  şi-a nominalizat și premiat învingătorii în cadrul unui spectacol splendid la Biblioteca Naţională a Moldovei, care a durat de la ora 15.00 până la ora 21.00. Ne-a bucurat faptul, că Festivalul din an în an capătă amploare, cuprinzând tot mai multe țări, până acum participând: Canada, Australia, Olanda, Italia, Danemarca, Bulgaria, Turcia, Macedonia, Ucraina, Germania, toate județele din România şi localități din toate colțurile Republicii Moldova. Protagonista Festivalului, poeta Renata Verejanu, precum și Daniel Vereajnu, directorul Festivalului, aveau să menționeze la Gala Premiilor, că din cele 700 de materiale primite, în concurs au fost admişi 100 participanţi în secțiunile: poezie, eseuri, poezie în viziunea artiștilor plastici, recital, traduceri, compoziție. În fiecare an, la fiecare ediție, Academia Europeană a Societății Civile, autorul proiectului, editează Antologia participanților admiși în concurs. La această ediție a fost lansat volumul VI al Antologiei Festivalului, un volum cu peste 200 pagini și peste 60 de autori, care se alătură la celelalte volume, aducând dovada unei munci deosebit de inspirate a organizatorilor și autorilor proiectului.

Noutatea, succesul și unicitatea ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” se datorează și partenerilor de valoare ai Festivalului, printre care vom evidenția: Institutul Patrimoniului Cultural al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării; Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație; Biblioteca Națională a Moldovei, Biblioteca „Hristo Botev”, Pretura sec. Ciocana, Tezaur Folc TV, emisiunea „Buna dimineața” de la TV Moldova 1, Hotelul ZAREA, Revista Micul Prinț, Ziarul Copiii Europei, Ziarul și Editura. Națiunea. Prin acest festival, autorii proiectului au dorit să promoveze creația scriitoarei și omului de cultură Renata Verejanu, personalitate marcantă care și-a riscat viața sa și a membrilor familiei sale, fiind  unul dintre cei mai curajoși oameni de creație de pe linia întâi a renașterii naționale și a procesului de democratizare din anii 1988-1991, lucru pentru care a pătimit.Dar Festivalul a devenit, vorba acad.Vasile Tărâțeanu, un bun al tuturor îndrăgostiților de frumos.

Rezultatele din acest an au fost prezentate de membrii juriului Internațional: acad. Vasile Tărâţeanu (Ucraina), dr. hab. Victor Ghilaş, directorul Institutul Patrimoniului Cultural, secondat de dr. Dumitru Olărescu (renumit cineast), Tudor Palladi, poet, critic literar, Romeo Tarhon, poet, editor, ziarist  (București, România), E.S. Nicolae Mareş, scriitor, diplomat (România), Anatol Moraru, poet (profesor la Universitatea de Stat „Alecu Russo”), Bălţi, Ioan Romeo Roşiianu, poet, (Baia Mare, România), Daniel Verejanu, preşedintele Festivalului, coordonatorul proiectului, care au analizat lucrările prezentate ale participanţilor la concurs şi au ales învingătorii concursului.

Plini de emoții, învingătorii au fost încoronați cu opt  trofee, zece medalii şi zeci de diplome de excelență. După cum susțin autorii proiectului, Festivalul nu oferă bani, ci prestigiu. La spectacolul de Gală au răsunat poezii din creația Renatei Verejanu în limba română, dar şi traduceri din opera poetică în limba engleză, franceză, olandeză şi albaneză, cântece pe versurile poetei. Emoții deosebite a avut protagonista Festivalului, când Ansamblul de dansuri populare „Floricica”, cond. artistic Serafima Prodan (profesionista care o viață a dansat în Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”) au inundat-o cu flori, după ce au deschis Spectacolul de Gală cu un grațios dans popular.

Și tot acest evantai de evenimente care au constituit o agenda bogată a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, s-a oglindit pe cât se poate de clar și prin/ prezența Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație cu un stand unic și original, bogat în cărți de valoare, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, Chișinău, din 28 august 2019 -1 septembrie 2019, programul Salonului UIOC incluzând mai multe lansări de carte.

Posibil că, după asemenea evenimente, oricare manager cultural și-ar fi primit onorariul și ar fi plecat în vacanță, cel puțin o săptămână. Nu și în cazul celor de la Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație, ei fiind cei care trebuie să plătească în toate direcțiile (și pe cine interesează de unde și cum se vor descurca…?!), și care, chiar la 1 septembrie dimineața, erau deja prezenți, prin Daniel Verejanu, tânărul exeget blagian, la Congresul Mondial al Eminescologilor (la Academia de Științe a Moldovei), prezentându-și comunicarea                  „Ne-murirea lui Lucian Blaga, veșnicia lui Eminescu”, la  2 septembrie invitați la primul sunet la școlile din cartierul Ciocana, apoi la posturi TV… la Masa rotundă „Prozatorul, exegetul blagian și redactorul-fondator al Revistei Micul Prinț – Daniel Verejanu în dialog direct cu tineretul studios din sectorul Râșcani al capitalei moldave”… Se cere, totuși, să urăm sănătate voluntarilor de la ONG-urile de creație și cultură care produc asemenea emoții pozitive în sufletul omului consumător de frumos și schimbă mentalități. Impactul activității lor nu are preț. Aceste evenimente constituie și contribuția noastră la crearea și valorificarea Patrimoniului Cultural al acestui neam. Protagonista Festivalului surâde: Dacă nu noi, cine…?

(A consemnat Daniel Verejanu, coordonator proiect)

Un răspuns la Sărbătoarea „Limba Noastră Română”

  1. Avatar mareș spune:

    Felicitări pentru relatarea corectă a evenimentelor petrecute la Chișinău de Ziua Limbii Române, datorate talentatei, inegalabilei Renata Verujanu.

    Nicolae Mareș

    aștept mailul dv

    nm

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*