Săpături arheologice la Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi

În jurul Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi a demarat încă din anul 2016 un şantier arheologic. Această biserică este o biserică ortodoxă, construită de Ștefan cel Mare în perioada anilor 1491-1492 și refăcută în anii 1884-1904 de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, prin demolare și reconstruire pe aceeași fundație și aproximativ în forma sa inițială, înlăturându-se adaosurile ulterioare.

Este situată în centrul orașului Iași, pe Str. Anastasie Panu nr. 65, în preajma vechii Curți Domnești, între Palatul Culturii și Casa cu arcade (Casa Dosoftei). Fiind situată în imediata vecinătate a vechii Curți domnești și pentru faptul că aici au fost unși aproape toți domnii Moldovei, de la Despot Vodă până la Grigore Alexandru Ghica, bisericii i s-a spus „Sfântul Nicolae Domnesc”, spre a o deosebi de alte construcții cu același hram. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru o perioadă de câțiva ani (1677-1682), Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-m-B-03962. Începând din secolul al XV-lea, domnitorii Moldovei au construit curți domnești în principalele orașe ale țării. Acolo locuia domnitorul când poposea la Iași. Curtea domnească din Iași este menționată documentar pentru prima dată într-un document din 8 octombrie 1434. Orașul Iași a început să se dezvolte în vremea domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), domnitor care a refăcut curțile și a poruncit construirea unei biserici cu hramul „Sfântul Nicolae”, în preajma curții domnești, înspre est.

În cronicile moldovenești există divergențe cu privire la anii construirii acestui lăcaș de cult. Grigore Ureche scrie în letopisețul său că biserica ar fi fost clădită de Ștefan după lupta cu turcii de la Cătlăbuga din 16 noiembrie 1485. În urma acestor ultime săpături arheologice au fost găsite mai multe morminte şi obiecte vechi, dar şi zidul fostului locaş de închinăciune ctitorit de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La iniţiativa părintelui slujitor Constantin Naclad, vestigiile vor fi conservate şi valorificate, după ce va fi primită o finanţare. La aproximativ zece metri de colţul sud-vest al Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi, s-au făcut câteva descoperiri arheologice importante. Din primele cercetări se pare că Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a valorificat între anii 1491-1492 vechi urme a unei biserici construite de Alexandru cel Bun undeva în prima jumătate a veacului al XV-lea. Multă vreme s-a crezut că în jurul actualei biserici nu se mai păstrează foarte multe obiective arheologice din cauza intervenţiilor brutale sub forma restaurării făcute la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul André Lecomte du Noüy. „Marea noastră surpriză a fost să constatăm că sub nivelul de molozuri, dărâmături rezultate în urma restaurării din anii 1884-1904, se mai păstrează încă rămăşiţe semnificative din vechea incintă a Mănăstirii «Sfântul Nicolae» – Domnesc din Iaşi. Acest locaş de închinare este foarte important, întrucât aici a fost o vreme sediul Mitropoliei Moldovei, iar domnii Moldovei erau încoronaţi aici“, a explicat arheologul medievist Bobi Apăvăloae, cercetător ştiinţific în cadrul Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române – filiala Iaşi. În urma săpăturilor, au fost identificate numeroase morminte din necropola bisericii, din anii 1500-1800.

Arheologii şi-au dat seama de vechimea mormintelor după monedele recuperate, acestea având inscripţionate anul de emisie. „Pe lângă morminte, am descoperit şi fundaţiile din piatră ale bisericii lui Antonie Ruset, ctitorie din a doua jumătate a veacului al XVII-lea. De asemenea, s-au identificat fundaţiile din piatră destul de modeste ale vechilor chilii care existau în interiorul mănăstirii. Toate lucrurile descoperite vor fi analizate, cartate şi cuprinse într-un dosar ce va fi înaintat Comisiei Naţionale de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii. În funcţie de avizele primite, vom încerca să valorificăm aceste mărturii ale vechimii locaşului“, a mai spus arheologul Bobi Apăvăloae.

Cercetarea arheologică din apropierea sfântului locaş a întâmpinat şi o serie de dificultăţi specifice: finanţare redusă şi condiţiile meteo nefavorabile. Descoperirile arheologilor din incinta veche a aşezării monahale de la „Sfântul Nicolae Domnesc” pot însă contribui la o nouă restructurare a parcului din jurul bisericii. „În lungul liniei de tramvai, am găsit fundaţiile vechilor biserici de pe acest loc. În 1970, când s-a restaurat Casa «Dosoftei», au ieşit numeroase vestigii din vechea mănăstire, care vor fi puse în valoare. Pe baza unui proiect bine documentat şi prin intermediul unei finanţări se poate realiza un parc istoric arheologic eclesiastic, în jurul acestui locaş de închinare. Avem ca mărturii vechile ziduri de incintă, traseele fundaţiilor bisericilor care s-au succedat pe acest loc, astfel că există toate elementele pentru a face ceva pentru istoria oraşului Iaşi şi pentru istoria Bisericii“, s-a mai exprimat arheologul Bobi Apăvăloae. O parte dintre osemintele găsite de echipa de lucru vor fi analizate de Institutul de Antropologie. Pe baza măsurătorilor, cercetătorii îşi pot da seama de anumite caracteristici antropologice a vechilor locuitori ai oraşului. Rămăşiţele pământeşti descoperite vor fi apoi reînhumate în jurul locaşului de închinare. „Părintele Constantin Naclad este un iubitor de istorie şi de arheologie, acest lucru reieşind din faptul că a înţeles că toate lucrările trebuie făcute prin intermediul unei cercetări. Părintele a fost primul care a venit şi a propus ca toate obiectivele găsite în jurul bisericii să fie puse în valoare. În acelaşi timp, preotul Constantin Naclad se străduieşte să găsească fondurile necesare pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice din preajma monumentului“, a conchis arheologul Bobi Apăvăloae.

Printr-o atenție deosebită acordată acestor investigații arheologice se pot aduce la lumină adevăruri de mult ascunse și de multe ori crezute pierdute. Felicitări celor care au această inițiativă și își dedică timpul studiului aprofundat al trecutului nostru. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*