Ruinele bisericii medievale de secol al XIII-XIV din Caransebeș vor fi puse în valoare

De curând a fost aprobat unul dintre cele mai interesante proiecte care va fi implementat în municipiul Caransebeș și care va uni istoria cu noutatea. Prin contractul de finanțare pentru punerea în valoare a ruinelor din centrul orașului semnat de curând de către primarul Felix Borcean, 4,6 milioane de lei au fost direcționați astăzi spre proiectul „Reintegrare funcțională prin amenajarea și conservarea ruinelor – Biserica Medievală de secol al XIII-XIV-lea”, contract încheiat cu Agenția de Dezvoltare Regională Vest. Pregătirea documentației a început în urma cu un an, iar fondurile au fost accesate prin Programul SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării). Evaluarea documentației s-a făcut la Alba Iulia. Termenul de implementare este de un an, cu posibilitatea de prelungire cu încă jumătate de an. „Cam în campania de anul viitor ar trebui să fie gata. Va avea un impact peisagistic, pentru că este un proiect futurist. Se va amenaja un acoperiș triunghiular, cu alei suspendate de lemn și puncte de observație”, a mai specificat primarul Caransebeșului. Astfel ruinele bisericii medievale din municipiu vor fi amenajate peisagisic și introduse în circuitul turistic.

Proiectul „Reinterpretare funcțională prin amenajarea și conservarea ruinelor – Biserica Medievală de sec. XIII-XIV”-Municipiul Caransebeș propune o soluție de concept arhitectural, atât de protecție, cât și de design exterior urban, a ruinelor din zona centrală a Caransebeșului, păstrându-se însă identitatea originară a acestora. Mai exact, va fi reabilitat întregul sit printr-un complex arhitectural (acoperire, balustrade perimetrale, pasarelă de vizitare cu sens dublu) și va fi dotat cu exponate şi reproduceri la scară a artefactelor găsite în sit la momentul cercetării arheologice, conform studiului arheologic. De asemenea, situl va fi dotat cu panou de afişaj cu display, care va furniza informaţii istorice, pentru o interactivitate sporită cu vizitatorii. „Acest proiect va schimba în sens pozitiv imaginea zonei centrale a Caransebeșului”, a mai declarat primarul Felix Borcean. Proiectul este finanțat prin POR 2014-2020, în cadrul Apelului de proiecte POR/2017/5/5.1/SUERD/1.

Caransebeșul este un municipiu din județul Caraș-Severin, format din localitatea componentă Caransebeș (reședința), și din satul Jupa. În Evul Mediu până în secolul al XVI-lea Caransebeșul a fost centrul politic al unui district românesc care se bucura de autonomie și istorie proprie. Se află la confluența râurilor Timiș și Sebeș, ultimul curgând din Munții Țarcu. În vest, se află în contact direct cu Munții Banatului. Este un important nod feroviar, fiind localizat la aproximativ 40 km depărtare de Reșița, 21 km de Oțelu Roșu, 70 km de Hațeg și în jur de 25 km depărtare de stațiunea de schi Muntele Mic, aflată în Munții Țarcu. Primele așezări de pe acest teritoriu ar data din timpurile celtice. Denumiri precum Tibiscum, Timiș etc. stau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum, care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia.

În anul 1385 este atestată cert mănăstirea franciscanilor din Caransebeș, ridicată probabil în timpul regelui Ludovic de Anjou (1342-1382). Mănăstirea a fost construită din piatră și cărămidă, cu încorporarea de spolii romane. Ruinele vechii mănăstiri franciscane au fost scoase la lumină întâmplător în anul 1988, cu prilejul unor lucrări de urbanism. Ele au fost totuși distruse după 1989, prin construirea Noii Catedrale Ortodoxe, direct peste vestigiile medievale. Cu o istorie zbuciumată, în anul 1738, Caransebeșul a fost ars în întregime de „vlahi”, în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului Austriac, cum menționează cronica franciscană. Românii s-au revoltat împotriva fiscalității impuse de administrația imperială și împotriva măsurilor de reformă impuse de imperiali. Refacerea orașului s-a realizat rapid. În anul 1788 orașul a mai fost ars în cursul unei incursiuni otomane. Noua biserică franciscană, construită în secolul al XVIII-lea, funcționează în prezent ca biserică parohială romano-catolică, la vest de vechiul sit arheologic peste care a fost construită noua catedrală ortodoxă, sub conducerea episcopului Laurențiu Streza. După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeșului a crescut continuu. La sfârșitul secolului al XIX-lea românii din oraș l-au ales deputat în Parlamentul Ungariei pe Traian Doda, fost general în armata austriacă și un mare luptător pentru puținele drepturi politice pe care românii le aveau la acea dată în cadrul dualismului austro-ungar.

În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeșul a devenit parte a României Mari. În timpul regimului comunist aici a fost construit Aeroportul Caransebeș, dar și o bază aeriană în apropierea orașului. Aeroportul n-a rămas funcțional după Revoluția din 1989. Stema oficială a municipiului Caransebeș a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1533/2002. Aceasta se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă. Primul cartier, pe roșu, conține o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuțite și poartă centrală închisă, însoțită de un „soare-răsare” și o lună, ambele de aur. Deasupra cetății planează un braț drept înzăuat cu spadă, tot de argint. Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu sulița anticristul reprezentat printr-o amfipteră, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe și solzii animalului sunt executate din aur. Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliță cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmura. Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localității. Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeșul este atestat documentar și în care orașul fortificat cunoaște o puternică dezvoltare. Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creștinătății împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aștri semnifică libertatea, belșugul, veșnicia, dar și înnoirea Caransebeșului. Cartierul albastru, care semnifică credință, speranță și sinceritate, este rezervat credinței creștine a locuitorilor. Sfântul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeș, reprezintă victoria Binelui împotriva Răului. Soldatul roman din ultimul cartier este întruchiparea lui Virtus, zeu roman al curajului, și face trimitere la virtuțile tradiționale: cinstea, curajul, sinceritatea, însușiri morale tipice locuitorilor acestei așezări (surse: expressdebanat.ro; caransebesonline.ro; wikipedia.org; 7-zile.com).

Prin acestă „Reintegrare funcțională prin amenajarea și conservarea ruinelor – Biserica Medievală de secol al XIII-XIV-lea” din Caransebeș se va crește interesul turistic și se va pune în valoare o comoară arhitecturală deosebită.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*