Make Romania Great Again!

Am urmărit cu interes întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și cel român Klaus Werner Iohannis. Sigur că retorica presei a fost împărțită. În general, presa suveranistă și naționalistă l-a acuzat pe Iohannis că a vândut gazele din Marea Neagră pentru o șapcă primită cadou la Casa Albă, cu inscripția: Make Romania Great Again. Pe de altă parte, presa de partid și cea în care scriu plutonierii majori din SRI au excelat în laude ceaușiste primirea lui Iohannis în capitala americană. Ca de obicei, adevărul este undeva pe la mijloc. Sigur că Iohannis nu a fost primit cu surle și trâmbițe la Casa Albă așa cum a fost primit nu de mult premierul Poloniei, dar nici nu putem spune că vizita nu are o semnificație importantă. Sigur Ion Cristoiu, care-i place să exceleze și epateze, a vorbit nu de o invitație, ci de un convocator al lui Iohannis la Casa Albă. Unii spun că președintele român a fost primit ca un guvernator peste un stat vasal. Sigur că pe planul duratei lungi istorice marile imperii nu se schimbă și își implementează brutal interesele. Azi nu mai ești primit ca domnitor român la Înalta Poartă să dai peșcheșul, altfel ți se taie capul, ci i se face o primire oficială pentru a da ce țara are la îndemnână: resurse naturale? Într-un fel stăpânirea străină nu se mai cheamă în prezent ocupație sau colonie, ci implementarea democrației, bineînțeles păstrând aparențele legale.

Convocat sau nu, Klaus Iohannis a fost la Casa Albă să negocieze vizele și securitatea pentru români contra gaze naturale din Marea Neagră. Ca un ”sultan otoman”, Donald Trump a scăldat-o diplomatic când a fost întrebat de vize de către un jurnalist. În rest a fost foarte vehement privind politica de securitate a României, doar avem scutul de la Deveselu, circa 4 la sută din PIB le dăm pe arme americane, și pentru gazele din Marea Neagră. Riscând să-i supere pe nemți, care sunt în tot mai mare dușmănie cu SUA, Klaus Iohannis face ce poate să le ofere americanilor gazele din Marea Neagră. De aceea îi trebuie ”guvernul meu”. Din punct de vedere politic pare un troc imoral: securitate contra gaze, dar în lume așa se negociază, altfel putem păți ca în 23 august 1939, când Hitler și Stalin și-au împărțit România, conform pactului Ribbentrop – Molotov sau ca în octombrie 1944, când după o căldare de vodcă băută Churchill a vândut estul Europei secretarului general sovietic, cu consecințe criminale pentru sute de milioane de oameni.

Până la urmă trebuie să fim lucizi: a da gaze pentru securitate nu e chiar așa rău, că de ridicarea vizelor nici nu poate fi vorba într-o epocă în care Trump ridică un zid uriaș la granița cu Mexicul, paradox în era circulației libere a persoanelor. Până la urmă bine că mai avem, încă, cu ce negocia. Cine nu are de dat la trocul istoriei pierde tot, inclusiv libertatea. Așa că Iohannis încearcă să-i împace pe nemți cu americanii prin Exxon, care înfulecă cașacavalul energetic al gazelor din Marea Neagră, concesionate cândva de Tăriceanu la străini? Asta au uitat să mai scrie jurnaliștii suveraniști. Sfâșiată între mari puteri și imperii nesătule România încearcă să supraviețuiască oferind ultimele bogății naturale pe care le mai are marilor companii care dictează politica internațională. Presa apropiată de serviciile secrete a punctat esența întâlnirii. Președintele Klaus Iohannis a discutat, în cadrul întâlnirii sale cu șeful Statelor Unite, Donald Trump, despre securitatea energetică din România și investițiile americane în acest domeniu, Iohannis spunând că există o preocupare cu privire la legislația în domeniu. Întrebat dacă posibila retragere ExxonMobile, companie americană, poate fi cauzată de prevederile legislative, președintele a completat: „Nu vreau să fac speculații dar aceste lucruri au fost aduse în discuție și cred că vor fi aduse clarificări în perioada următoare. Aceste chestiuni le va clarifica Guvernul. Noi, între președinți, nu analizăm articole de lege, ci principii și suntem de părere că România are potențial bun și că trebuie o legislație care să ofere predictibilitate”, a completat președintele. Măsurile din OUG 19/2019, care a modificat prevederile OUG 114/2018, vor avea un impact negativ asupra rezultatului din exploatare al OMV Petrom, de 40 de milioane de euro, arată raportul semestrial al companiei, publicat la sfârșitul lunii iulie. OMV Petrom anunța în toamna anului trecut, după apariția legii offshore, că a amânat luarea unei decizii privind investiția în proiectul de explorare din Marea Neagră pentru 2019, din cauza Guvernului român, care a avut nevoie de prea mult timp pentru legea offshore. Surpriza paradoxală este că, dacă dăm gazul la americani, îl împăcăm și pe impetuosul premier maghiar Viktor Orban, care prin OMV vrea să ia gaze din Marea Neagră, astfel să mai reducă dependența energetică de Rusia. Poate se va mai liniștii în acțiunile revizioniste din Ardeal, deși nu cred? Până la urmă vizita lui Iohannis are și o componentă suveranistă. Chiar dacă e cetățean român, cu origini germano-luxemburgheze, Iohannis a prezentat România ca președinte român la Casa Albă. El a primit în dar o șapcă de care au râs cu toții. Greșit. Semnalul transmis de Donald Trump e clar. Ne-ați dat resursele, ne plătiți bani mulți pentru securitate, totuși noi vă oferim o șansă pentru voi… Ceea ce scrie pe șapca buclucașă primită cadou de Iohannis e un semnal clar: Make Romania Great Again.

În politică nu există coincidențe, ci lucrurile sunt canalizate și analizate diplomatic cu mare atenție. Traducerea liberă ar fi următoarea: „Faceți România Mare acum, vă dăm liber și vă sprijinim”. În concluzie, să acționăm pentru unirea Republicii Moldova cu România sub umbrele de securitate americană. Eu zic că nu e puțin lucru. Da, Iohannis a negociat gazele, dar mă întreb Viktor Orban ce negociază cu americanii: politica naționalistă vetustă și retorica imigraționistă? Îl încălzește asta pe Donald Trump, un om de afaceri de succes și feroce?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*