Restaurarea Bisericii fortificate din Alma Vii (jud. Sibiu)

Puţine persoane sau instituţii private s-au implicat în restaurarea şi readucerea la viaţă a unor clădiri, cetăţi, sau sate vechi din zona Ardealului. Proiectul de restaurare a bisericii fortificate din satul Alma Vii, judeţul Sibiu, a primit de curând o nouă finanţare de 500.000 de dolari din partea SUA. La ceremonia de acordare a donaţiei a fost prezent, joi, 25 iulie 2019 şi ambasadorul SUA în România, Hans Klemm. SUA au finanţat prin Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale al Departamentului de Stat un proiect de restaurare a complexului bisericii fortificate din Alma Vii, cu 500.000 de dolari, aceasta fiind cea mai mare finanţare oferită de AFCP anul acesta în categoria Large Grants. Ambasadorul Hans Klemm a mai declarat la Alma Vii, că investiția este una în comunitate și speră ca finanțarea să contribuie semnificativ la lucrările bisericii.

Proiectul nu vizează doar o clădire, ci este o investiţie în comunitatea din Alma Vii. Faptul că ne aflăm astăzi aici demonstrează forţa şi viziunea proiectului propus de Fundaţia Mihai Eminescu Trust. Această competiţie (AFCP) are loc anual, iar anul acesta, în 2019, dintre toate propunerile venite din partea tuturor ambasadorilor şi ambasadelor SUA din întreaga lume, proiectul de restaurare a bisericii de aici, din Alma Vii a obţinut cea mai mare finanţare. Felicitări! Sper că finanţarea va constitui o contribuţie semnificativă la lucrările necesare la biserică, însă va fi nevoie de dumneavoastră, de comunitate, pentru a asigura un succes de durată al tuturor acestor proiecte„, a spus ambasadorul Hans Klemm. Potrivit reprezentanţilor bisericii, lucrările de restaurare ar trebui să se finalizeze în următorii patru ani. În 2010, când a fost început proiectul, nu erau turişti la Alma Vii. În primul an, au fost 3.000 de vizitatori ai bisericii, iar anul trecut, 6.000 de oameni au ajuns la Alma Vii.

Biserica evanghelică fortificată din Alma Vii este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Alma Vii, din comuna Moșna (jud. Sibiu). În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 145122.01. Ansamblul este format din următoarele monumente: Biserica evanghelică fortificată (cod LMI SB-II-m-A-12309.01); Incintă fortificată, cu turn de poartă, turn- clopotniță, două turnuri, anexe (cod LMI SB-II-m-A-12309.02). Biserica săsească se află pe panta unui deal care domină comuna și datează de la începutul secolului al XIV-lea, dar fortificația din jurul ei (o adevărată cetate) a fost ridicată aproape două secole mai târziu. La începutul secolului XVI (1502), biserica de tip biserică-sală de mici dimensiuni a fost fortificată prin supraînălțarea corului cu două etaje de apărare accesibile printr-o scară mobilă, ultimul susținut pe console de piatră profilate ce deschid între ele guri de smoală. Orga bisericii, construită în 1840, este amplasată în capătul de vest al sălii, prilej cu care a fost ridicată și o mică anexă care îi găzduiește foalele. În 1966 s-a întreprins o masivă restaurare, care a redat cetății aspectul inițial, înlăturând unele adăugiri moderne.

Alma Vii, mai demult a purta numele de Alma între Vii, sau Alma săsească este un sat în comuna Moșna din județul Sibiu. Prima mențiune documentară datează din 1289, când apare în actul „Herritus de Alma sacerdotes“ și din ea aflăm că localitatea depindea de Capitulul de Mediaș, pentru ca un alt document, de această dată din 1356, să o amintească drept comună liberă a Scaunului de Mediaș. S-a aflat în această situație până în 1872, când a fost inclusă în județul Târnava Mare. Între 1951-1968 Alma Vii a ținut de Regiunea Brașov, raionul Mediaș. Din 1968 face parte din județul Sibiu.  Dealul pe care este amplasată biserica este ușor de apărat în părțile de sud și de vest, unde pantele sunt abrupte. Zidul are la bază o grosime de 1,5 metri, fiind construit din pietre nefasonate și bolovani de râu, subțiindu-se apoi în partea superioară, unde s-a folosit cărămidă. Biserica avea o boltă în plasă gotică însă în secolul al XIX-lea se renunţă la ea, tot acum construindu-se şi balcoanele pe părţile de nord şi vest ale bisericii. Turnul de poartă, construit pe partea de est a bisericii, este unul impresionant şi este dotat cu guri de tragere orizontale, putându-se observa şi urmele unor elemente specifice existenţei unei herse. Biserica este înconjurată de patru turnuri defensive, care simbolizează cele patru puncte cardinale. În biserica gotică sunt vizibile fragmente de pictură originală, cu urme de restaurări din 1718. Secolul XIX a adus modificări mai mari, în viața bisericii, atunci a apărut bolta barocă, altarul, amvonul, cristelnița. Clopotul mijlociu, are o inscripție, datată în secolul XV, orga este din 1791. Biserica este întărită cu mulți contraforturi, și un zid poligonal cu patru turnuri plasate în cele patru puncte cardinale. Turnul estic este turnul de poartă, iar în turnul vestic a funcționat până în anul 1914 o cisternă alimentată printr-o aducțiune de apă de pe dealul învecinat. Zidul are breșe pentru tragere și guri pentru aruncarea smoalei. Lucrările de restaurare din 1966 au redat aspectul inițial cetății, dar acum aceasta are nevoie urgentă de restaurare (surse: mediafax.ro; agerpres.ro; sibiu100.ro; stiri.tvr.ro) (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*