Balotești – la doi pași de București

Balotești este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balotești (reședința), Dumbrăveni și Săftica. Reședința comunei este satul Balotești, deși primăria își are sediul în Săftica. Comuna se află în zona de nord a județului, pe malurile râului Cociovaliștea (pe care sunt create cinci bazine piscicole): localitățile se află în principal pe malul drept al acestui râu, iar comuna are teritoriu nelocuit până pe malul drept al emisarului acestuia, râul Vlăsia, care curge în zona nordică. Este traversată de șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Balotești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101, care duce către vest la Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A), și spre est la Moara Vlăsiei, Grădiștea, și mai departe în județul Ialomița la Fierbinți-Târg și Jilavele (unde se termină în DN1D. Șoseaua județeană DJ200B pornește din DN1 la Săftica, se intersectează cu DJ101 la Balotești și duce spre sud către Tunari, Voluntari și București (zona Pipera). Prin apropierea comunei trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de gara Balotești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balotești se ridică la 8.314 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.726 de locuitori.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, fiind formată din satele Balotești, Cacaleți, Preoțești, Popești-Petrești și Săftica, totalizând 891 de locuitori care trăiau în 206 case și trei bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și cinci biserici ortodoxe, câte una în fiecare cătun. În 1925, era arondată plășii Băneasa, având 1329 de locuitori. În 1950, comuna a fost arondată raionului Căciulați și apoi (după 1960) raionului Răcari din regiunea București. În 1968 a redevenit parte din județul Ilfov, reînființat, pentru ca în 1981 să fie arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, care în 1998 a devenit actualul județ Ilfov. Aici a avut loc, pe 31 martie 1995, catastrofa aviatică cunoscută sub denumirea de „accidentul de la Balotești”. Dar tot aici sunt recunoscutele „Therme” de la Balotești. Douăsprezece obiective din acestă comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Opt dintre acestea sunt situri arheologice — câte trei la Balotești și Săftica și unul la Dumbrăveni. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: trei dintre ele se află în Balotești — conacul Bujoiu, datând din 1932; biserica „Sfinții Nicolae, Teodor și Stelian”, construită în 1763; și un fost han din 1910. Celălalt este biserica „Sfânta Troiță, Sfântul Dumitru și Sfânta Elisabeta” din Săftica, construită în 1801 și reparată în 1840.

Pe teritoriul comunei Balotești sunt în prezent patru biserici ce datează din secolele XVIII – XX. Biserica parohiei Baloteşti face parte din obiectivele turistice ale judeţului Ilfov, alături de alte biserici, (Grădiştea, Siliştea) şi mănăstiri (Căldăruşani, Cernica, Dridu, Pasărea) mai vechi. Biserica, monument istoric din secolul al XVIII,  cu hramul celor trei sfinţi: Nicolae, făcătorul de minuni, mare mucenic Teodor Tiron şi Stelian („Sfinții Nicolae, Teodor și Stelian) a fost zidită în anul 1763 de Zamfirache şi soţia lui Elena în cinstea sfinţilor Nicolae, Teodor Tiron şi Stelian. Aceasta se află pe strada Unirii, la numărul 221. Biserica este în formă de cruce, cu ziduri de un metru grosime și cinci ferestre, ctitorită încă de la anul 1763. Pictura este una neobizantină, realizată în ulei. Catapeteazma este zidită și frumos împodobită. Se păstrează pictura originală și cei doi dragoni (?). Pridvorul original a fost închis, pentru a se realiza astfel conservarea picturii. Biserica este deosebit de frumoasă mai ales prin icoanele împărăteşti vechi de pe catapeteasmă, prin fresca actuală și imaginea cu  „Judecata de apoi” de la intrarea în naos, pictată şi restaurată în mod admirabil. Biserica este amplasată în centrul Comunei Balotești, în zona numită vatra satului. Mai avem în Balotești Biserica Preoțești, construită în 1945, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului.” Biserica „Izvorul Tămăduirii” a satului Dumbrăveni, a fost ridicată de către obștea satului în anul 1808. Din cauza cutremurelor din 1940, 1977, 1987 și 1990, biserica era în pericol de prăbușire, crăpăturile pereților ajungând până la un lat de palmă. Lucrările de consolidare, de ridicare a zidurilor, de încingere a acestora cu centuri armate, deasemenea a stâlpilor de susținere a pereților, precum și a grinzilor, de refacere a asterelei de pe acoperiș, de ridicare a celor trei turle – una mare și două mici -, de acoperire cu tablă în solzi și de refacere a pardoselii din interior și de pavare a curții bisericii, au durat până în anul 2006. Pictura a fost refăcută și a fost terminată în vara anului 2007. Biserica parohială Săftica,  declarată ca monument istoric, a fost zidită în anul 1801 de către doamna Safta Slătineanu, soţia vel vornicului Radu Slătineanu, în timpul domnitorului Alexandru Constantin Moruz Voievod şi a Mitropolitului Dosoftei. Hramurile bisericii sunt „Sfânta Treime, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și Sfânta Elisabeta”. Biserica este amplasată pe Calea București din Săftica, în direcția către București. În Balotești mai există din anul 1996 și „Casa de rugăciune evanghelică”, aflată pe strada Punții, la numărul 2. Aceasta aparține de „Uniunea comunităților cultului creștin după evanghelie Ilfov” și de Biserica Evanghelică Romană.

Dintre monumentele istorice locale putem prezenta Conacul Bujoiu, datând din anul 1932. Întins pe o suprafață de 17.000 mp, la 15 km de București spre nord, domeniul industriașului Bujoiu din Balotești poate căpăta alte valențe prin reabilitarea frumosului conac în stil neoromânesc și dezvoltarea unui complex rezidențial în jurul acestuia. Istoria conacului Ion Bujoiu începea cu câțiva ani înainte ca acesta să îl achiziționeze. Comandă fermă a lui Ion Luca Niculescu, membru al unei familii liberale de comercianți și industriași bucureșteni, conacul era ridicat după planurile arhitectului Statie Ciortan, reprezentant important al stilului neoromânesc în primele decenii ale secolului XX. Construit de antepriza Peternelli, pe trei niveluri, conacul domină prin logiile frontale, dar mai ales prin turnul scării principale. În 1926, conacul intra în posesia lui Ion Bujoiu (1894-1956). Bujoiu a fost inginer stagiar la Câmpina, la Societatea „Steaua Română”, unde a funcţionat până în 1922, când este numit director general al societății „Lupeni”, apoi la Societatea „Petroşani” (până în 1945). Din momentul intrării la Societatea „Petroşani” a început marea lui activitate de organizator. Cariera politică avea să îl propulseze în fruntea guvernării, succedându-se între anii 1937 și 1939 prin ministerul Industriei și Comerțului și cel al Economiei. A purtat o serie de funcții importante în domeniul industrial ca vicepreşedinte al UGIR (Uniunea Generală a Inginerilor din România), preşedinte al Asociaţiei industriilor metalurgice şi miniere, sau membru în Consiliul Superior de Mine. Conacul, după achiziționarea de către familia Ana Ștefănescu și Ion Bujoiu, a intra în jurul anului 1932 într-un proces de modernizare și transformare. Logia cea mare de la nivelul inferior era închisă, ajungând la aspectul de astăzi, iar turnul central își modifica și el din configurația inițială, pierzând foișorul închis. Ultimul aport arhitectural adus împrejurimilor a fost realizat în 1943, când cei doi soți ctitoreau biserica din Preoțești. Instaurarea regimului comunist avea să destrame viața lui Bujoiu, acesta fiind condamnat într-un proces alături de Auschnitt, Gheorghe Manu, Horia Măcellariu sau Nicolae Pătraşcu la muncă silnică pe viață. Ion Bujoiu se stingea din viață în spitalul închisorii Văcărești, pe 20 mai 1956. Conacul Bujoiu, odată ce va fi restaurat, va deveni o atracție turistică importantă a zonei. Ca monument de for public, în centrul Baloteştiului se află un Monument Comemorativ comun care îi cinsteşte laolaltă pe eroii căzuţi în cele două deflagraţii mondiale, dar și pe cei ai Revoluţiei Române din 1989.

Pentru cei mici avem în această comună ilfoveană Grădinița „Kids Club Balotești”, cea care deservește cartierul rezidențial „Good Afternoon Balotești” și, de asemenea, localitatea Balotești. Kids Club Balotești beneficiază de un spațiu generos de peste 1500 m2, cu săli de clasă moderne, nou utilate cu toate elementele și materialele necesare în lucrul cu copiii de grădiniță. Centrul Educațional „Kids Club” a luat fiinţă încă din anul 2002, propunându-şi să creeze un mediu cald, familiar unde copiii să înveţe, să crească, să se dezvolte şi să lege prietenii. În prezent au în administrare cinci grădinițe (din care patru în capitală) și o școală primară.

Aici mai funcționează încă trei grădinițe și Grădinița Balotești cu program prelungit (un total de cinci grădinițe). Mai sunt și trei școli gimnaziale. De curând au fost renovate două dintre acestea, respectiv Școala nr.1 și Școala nr. 2. La Școala nr. 1 s-a refăcut interiorul, dar și instalația electrică și cea sanitară, alături de reabilitarea termică a întregii clădiri, la exterior. La Școala nr. 2, pe lângă lucrările amintite la Școala nr. 1, a fost schimbat acoperișul clădiri și s-a realizat o extindere în care va funcționa noua bibliotecă a unității de învățământ. Totodată, a intrat în reabilitare și Căminul Cultural din localitate, care își va recăpăta cât de curând destinația inițială, cea de așezământ cultural. Avem o Sală de Sport la Școala nr.1 din Balotești și o bază sportivă funcțională, unde se află stadionul oficial al formației A.S. Voința Balotești.

Spitalul M.A.I. „Grigore Agripa” – din Balotești este administrat în prezent de Serviciul Român de Informaţii și a început să funcţioneze în anul 2007. Clădirea a fost renovată în întregime, pentru că, pe vremea lui Ceauşescu, aici era un sanatoriu pentru bolnavii de TBC. Nimic nu aminteşte însă de acea perioadă şi nici de vreo unitate medicală românească din prezent, întrucât la interior şi la exterior, Spitalul SRI este realmente o bijuterie. Mai există Policlinica Săftica ce aparține de C.J.Ilfov și un dispensar medical cu 4 cabinete individuale.

Ca obiective turistice din Balotești, pe lângă bisericile declarate monument istoric, mai sunt Complexul turistic „Laguna Verde”, Parcul acvatic „Therme București”, Piscina „Aqua del Mar” din Săftica și „Edenland Park” Balotești. Dacă plănuiești o vacanță relaxantă și distractivă cu prietenii sau familia, o aventură de week-end ca să uiți puțin de problemele de zi cu zi, sau un eveniment corporatist, poți alege ComplexulLaguna Verde” ca locație, un complex turistic care cu siguranță sa va ridica la înălțimea așteptărilor tale. Restaurant, cazare, pescuit și agrement (echitație).

Parcul acvatic „Therme București” este cel mai mare parc termal din Europa, cu o suprafață acoperită de 30.000 de metri pătrați și totală de 250.000 mp. Are palmieri, piscine la 33 de grade Celsius, funcționează 365 de zile și este unul dintre cele mai ambițioase proiecte făcute vreodată lângă București. Capacitatea totală este de 4000 de vizitatori simultan, bazinele sunt alimentate exclusiv cu apă termală adusă de la trei kilometri adâncime. Alte cifre: peste 500 de palmieri și plante exotice, 1.800 de locuri de parcare, 1.200 de arbori plantați în exterior, cel mai mare acoperiș retractabil dintr-o zonă seismică, fațadă de 36 de metri cu deschidere fără stâlpi, apa este extrasă la 85 de grade Celsius, tratată, răcită și schimbată la patru ore. Clădirea folosește în mare parte energie termală pentru alimentare. Se numește „Therme București”, dar după cum intuiți se află în afara orașului, mai exact aparține de Balotești. Ca poziție, este după aeroportul Otopeni, cam în dreptul fostului Complex Prisma.

Piscina „Aqua del Mar” din Săftica (Hotel & Resort) este una dintre cele mai moderne locații unde poți înota departe de griji. Aici ai tot spațiul de care ai nevoie, fără grija aglomerației tipice unei piscine din București. Atmosfera de aici este una de petrecere, weekend de weekend cu DJ invitați special, cu dansatori și dansatoare profesioniste, de la cluburile de top ale Bucureștiului. Te mai poți răsfăța cu un cocktail bine făcut, sau cu un prânz „Haute Cuisine”.

Aflat la doar 20 de minute distanță de Bucuresti, pe Str. Cantonului nr. 12, în Balotești, se află „Edenland Park”, ai cărui administratori au creat programe de activități pentru toate preferințele, oferind și una dintre cele mai căutate și apreciate atracții din România: căsuțele în copaci. Acestea sunt total funcționale și pot fi refugiul liniștit pentru câteva nopți, în cuplu, ori cu prietenii sau familia. De la o plimbare cu bicicleta, până la echitație, trasee în copaci, tir cu arcul sau paintball, Edenland Park oferă o multitudine de activități potrivite ieșirilor în familie, team-building-urilor, suprizelor în cuplu, petrecerilor corporate sau aniversărilor zilei de naștere. Edenland Park reprezintă destinația ideală pentru aventură în aer liber, relaxare și distracție în familie sau cu prietenii. Fiind cel mai mare și cel mai sigur parc de aventură din România, Edenland Park oferă, de mai bine de cinci ani, o varietate largă de activități în aer liber, atât pentru adulți, cât și pentru copii de toate vârstele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*