Capac prosopomorf (Cultura Vincaș-Turda) de acum 6-7 000 de ani, expus la Reșița

Un ciudat „capac prosopomorf” se află în depozitul de arheologie al Muzeului Banatului Montan din Reșița, cu numărul de inventar 417. Acesta a fost descoperit în timpul campaniilor de cercetare arheologică din localitatea Liubcova, punctul Ornița (jud. Caraș-Severin), și este încadrat în cultura Vinça, faza A/B1. În această locație au mai fost descoperite de-a lungul timpului și alte statuete ceramice vinciene (ex: Statueta 1 (personajul fără cap, dar cu costum și mască teatrală în mână) și Statueta 2 (feminină)). Cultura Vinča, cunoscută și sub numele de Cultura Turdaș sau Cultura Turdaș – Vinča, a reprezentat o cultură arheologică neolitică în Serbia de astăzi și părți mai mici ale Bulgariei și României (în special Transilvania), și datează din perioada 5700 – 4500 î.Hr. sau 5300 – 4700 – 4500 î.Hr. (acum 7.700 – 6.500 de ani).

Pasta din care este realizat capacul este fină iar la suprafață se observă un smalț de culoare neagră. Capacul are o formă tronconică, cu creștet oval și aplatizat, două urechi oblice, nas și ochi, toate aceste elemente fiind realizate în relief. În partea superioară, piesa prezintă incizii meandrice umplute cu puncte încrustate cu alb iar partea inferioară este decorată prin incizii verticale grupate câte patru. Contextele în care sunt descoperite aceste capace sunt diverse, de la locuințe, gropi, morminte și până la nivelurile arheologice din diferite medii culturale. Orificiile sau perforațiile realizate pot fi puse în legătură cu modul de folosire al capacelor, acestea având un rol practic sau unul ritualic în cadrul ceremoniilor. În cazul ultimei ipoteze, aceste orificii pot servi drept suport pentru introducerea unor pene cu care acestea erau împodobite, luând așadar parte la anumite ritualuri din cadrul comunității. Faptul că aceste capace au schițate trăsături umane se poate interpreta ca fiind încercări de simbolizare a divinității protectoare sau doar simple chipuri de oameni în anumite ipostaze. Dacă acestui capac i se mai puneau și pene la partea superioară (era împodobit), poate fi vorba de o reprezentare ritualică a marii Zeițe – Pasăre (Mama Gaya Vultureanca), totem al Geților de Aur primordiali (surse: muzeulbanatuluimontan.ro; wikipedia.org; evenimentemuzeale.ro; stiinta-pentru-toti-blogspot.com; cunoastelumea.ro).

Pentru vechimea și valoarea sa, acest capac prosopomorf a fost declarat ca „Exponatul lunii februarie 2019”, în cadrul Muzeului Banatului Montan din Reșița. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*