În Republica Moldova scena politică are valenţe din romanele lui Kafka, aproape niciun analist nu mai înţelege ce se întâmplă după ce „oligarhul” a fost obligat să părăsească ţara pentru ca „omuleţii verzi” să guste prin pozele de pe reţelele de socializare „aerul libertăţii” europene. În realitate la Chişinău lucrurile sunt mult mai complicate decât par. „Pro-europenii” sunt de fapt pro-ruşi, centriştii oligarhului sunt controlaţi de serviciile secrete române (aşa spun unii!), iar socialiştii lui Igor Dodon sunt ceea ce au fost întotdeauna, adică comunişti cu faţa spre Moscova. Unioniştii nu mai sunt reprezentaţi la Chişinău şi pentru că Bucureştiul în ultimii 20 de ani i-a ignorat pentru a satisface doar interese globale germane sau ale Bruxellului.
Ceea ce s-a întâmplat politic la Chişinău recent este doar o înţelegere transnaţională a marilor puteri peste capul României, care are în Rep. Moldova peste un milion de cetăţeni şi o istorie comună, dar nu a fost invitată la masa tratativelor, pentru că ignoranta Capitală a noastră este percepută diplomatic doar ca suburbie a Berlinului şi portavoce a complexului militar american, când e vorba de cumpărat armament pe bani foarte mulţi. Guvernul maia Sandu este doar spoiala de sclipici prin care Rusia îşi recapătă forţele în Republica Moldova cu acordul Germaniei şi SUA. În realitate, socialiştii lui Igor Dodon preiau sistematic statul şi instrumentele de forţă. Nu este realist sloganul regăsirii ca două state separate, România şi Rep. Moldova, în UE, ci doar unirea ca-n 27 martie 1918.
Maia Sandu parcă e şcolită la Moscova, nu la Bruxelles, dar ce mai contează ideologic, deoarece viziunea imperială e cam aceeaşi. Guvernul „pro-european” a început să execute directivele Moscovei la presiunea Germaniei. Guvernul de la Chişinău va promova o politica externă previzibilă bazată pe obiectivul integrarii europene şi implementarea Acordului de asociere la UE, dezvoltând în acelasi timp relaţii reciproc avantajoase cu Federaţia Rusă, a declarat, luni, premierul moldovean Maia Sandu, în cadrul întâlnirii cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, reprezentantul special al lui Vladimir Putin. Pe reprezentantul lui Iohannis nu-l primeşte nimeni? După ce Franţa, Austria şi Germania şi-au triplat legăturile comerciale cu Rusia, în timp ce România le-a îngheţat rămânnd în retorica anului 2014, că aşa cer interesele Berlinului ca noi să nu facem afaceri profitabile, ci doar ei, iată că şi Republica Moldova devine o piaţă de desfacere pentru Moscova. Mai mult, guvernul „pro-european” de la Chişinău a deschis uşile larg Moscovei pentru a reintra cu drept de vot în Consiliul Europei, votul „europeanului” Andrei Năstase făcând diferenţa. Consiliul Europei i-a restabilit dreptul de vot Federației Ruse la Adunarea Parlamentară (APCE), după ce Moscova nu a mai putut vota în această structură din 2014, după ocuparea Crimeei. Rusia a fost „reabilitată” de APCE în noaptea de luni cu aportul inclusiv a doi deputați moldoveni: Andrei Năstase de la platforma DA și socialistul Vlad Bătrâncea, doi românofobi. Rusia a fost repusă în drepturi cu 118 voturi pentru, 62 împotrivă și zece abțineri. Deputații din Ucraina, Georgia, Poloniei sau statele baltice au votat împotriva acestui lucru.
De fapt, Guvernul „pro-european” a bătut palma cu Moscova la cererea Berlinului. În toată această încrengătură geopolitică, România este simplu spectator, deşi de 28 de ani suntem cel mai mare investitor pentru fraţii noştri de peste Prut. Şi ştiţi de ce? Pentru că în structuri de conducere ale statului nostru nu sunt patrioţi, iar aceste „păpuşi politce” execută doar ce le dictează reţelele ong plătite generos de către Berlin şi nu numai. Paradoxal guvernarea „pro-euroepană” de la Chişinău devine legatarul testamentar al federalizării Republici Moldova, adică îndepărtarea tot mai mult de condiţiile geopolitice ale unirii României cu ţara vecină. În loc ca Republica Moldova să se salveze european prin unirea cu România, statul vecin frăţesc devine în realitate poarta de acces economico-politică a Moscovei în Europa, pentru că aşa doreşte Berlinul tot mai iritat de ingerinţele SUA în UE.
Lasă un răspuns