Cetatea dacică de la Târcov (jud. Buzău)

În vara anului 2018, Muzeul Judeţean Buzău a reluat cercetările arheologice în cetatea dacică de la Târcov – locația „Piatra cu Lilieci”, şantier arheologic devenit tradiţie pentru cercetarea arheologică din România. Cetatea a funcţionat în perioada domniei regelui Decebal şi a rămas nelocuită după războaiele cu romanii din anii 101-102 şi 105-106 e.n.. Aici se mai află și o așezare din Epoca Bronzului, pe lângă cea fortificată geto-dacică, din perioada Latène (secolul I î.Hr.). Colectivul ştiinţific de cercetare a fost format din dr. Sebastian Matei – responsabil ştiinţific, dr. Daniel Costache, ambii de la Muzeul Judeţean Buzău şi dr. Valeriu Sîrbu, de la Institutul de Arheologie Bucureşti. Cetatea de la Târcov se află la aproximativ 7 kilometri nord de comuna Pârscov, în apropierea satului Târcov. Este plasată pe o culme greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte şi o înălţime maximă de 735 metri.

Cetatea se află într-o poziţie dominantă asupra văii Buzăului, ceea ce cu siguranţă i-a conferit un important rol militar. „Datele oferite de descoperirile arheologice ne-au indicat că această cetate a funcţionat în a doua jumătate a sec. I d.Hr., în perioada domniei regelui Decebal. Probabil această fortificaţie a avut un rol în sistemul defensiv organizat de Decebal şi anume de a controla accesul spre Transilvania pe cursul superior al râului Buzău”, menţionează reprezentanţii Muzeului Judeţean pe pagina de Facebook. Conform prezentării, din punct de vedere morfologic situl se împarte în două unităţi distincte: un platou-acropolă, lung de 160 de metri şi o succesiune de trei terase, dintre care cel puţin două sunt fortificate cu ziduri de piatră şi lemn (murus dacicus). În cursul cercetărilor arheologice au fost descoperite resturi de construcţii, dintre care unele incendiate, precum şi numeroase gropi menajere sau vetre pentru foc. Săpăturile arheologice au adus la lumină numeroase artefacte dintre care cele mai numeroase sunt fragmentele de vase ceramice provenind de la chiupuri, borcane, căni, fructiere, ceşti-opaiţ, kantharoi, castroane şi străchini.

În afara vaselor ceramice au mai fost descoperite unelte şi ustensile din fier, cuţite, cuie, scoabe, arme (vârfuri de lance şi de săgeţi), podoabe şi piese de port din bronz şi mărgele din sticlă precum şi râşniţe din piatră. Cetatea şi-a încetat locuirea probabil în timpul războaielor cu romanii din anii 101-102 şi 105-106 d.Hr., prin retragerea întregului personal din fața tăvălugului cuceritor roman. Tot în acea vară, în luna mai, a fost descoperit și un mic tezaur monetar roman ce a ajuns în colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie din Buzău. Este vorba despre 64 de monede romane din argint, iar descoperirea a fost făcută de un buzoian din comuna Pârscov, cu ajutorul unui detector de metale. Acesta a predat toate monedele la primărie, de unde au ajuns la Muzeul Judeţean, unde au fost cercetate în amănunt, conservate și expuse în colecțiile muzeului sus amintit. Directorul Muzeului Județean de Istorie Buzău, Daniel Costache, a declarant: „Deocamdată nu putem decât să speculăm. Această descoperire vorbește despre prezența, probabil indirectă a romanilor în zonă, sau ar putea fi o dovadă a comerțului pe care locuitorii de acum 2000 de ani din zonă, îl făceau cu spațiul roman”, sau – adăugăm noi -, poate fi o captură de război (surse: muzeubuzau.ro; adevarul.ro; wikipedia.org; ziarulnatiunea.ro).  Localitatea Pârscov se află în zona Subcarpaților de Curbură, în valea Buzăului, zonă cu vechi rezonanțe spirituale și nu numai. Prezența unei fortificații pe înălțimile buzoiene confirmă faptul că Dacia avea un system de observare a teritoriului și de apărare, ce asigura protecție populației în caz de atac exterior. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*