Printre fortărețe aflate în ruină, dar spectaculoase, din țara noastră se află și Cetatea Trascăului (în a doua jumătate a secolului al XX-lea numită și Cetatea Colțești), situată la vest de satul Colțești și la aproximativ cinci kilometri sud-vest de comuna Rimetea, din județul Alba. Munții Trascăului (trăscău = rachiu tare (regionalism)) sunt o grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Dâmbău (1.369 m). Munții sunt dispuși între Valea Ampoiului la sud și la nord Valea Racilor sau Turenilor, nordul lor fiind dispus în județul Cluj, restul masivului se află în județul Alba. Fără să atingă înălțimea întâlnită în alte grupe ale Carpaților României, Munții Trăscăului reprezintă, totuși, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potențial turistic, doar în parte valorificat până in prezent. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie.
Cetatea Trascăului a fost construită în jurul anilor 1296 de vice-voievodul Thorotzkay din Trascău, ca cetate locuibilă și de refugiu. Construcția a început pe la 1291, iar demolarea ei a fost în anul 1703. A fost ridicată cu premeditare pe vârful abrupt al unei klippe calcaroase (colț de stâncă), în urma invaziei tătare (mongole) din anul 1241, când au fost produse pagube însemnate localităților Trascău și Sângiorgiu. Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 m, se păstrează încă o inscripție care menționează faptul că familia Thorotzkay a construit castelul în secolul al XIII-lea. Inscripția de pe placa veche de piatră (traducere din limba maghiară) este următoarea: „Cetatea familiei Thorotzkay. Construită de Thorotzkay Illés, vice-voievodul Ardealului, la finele secolului al XIII-lea. Arsă de trupele generalului Tiege în 1703. Acest panou s-a executat în anul 1832.” În anul 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matia Corvin și dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău (Thorotzkay), iar în 1514 a fost devastată de țăranii conduși de Gheorghe Doja. Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casa de Austria (Habsburg) în cadrul revoltei Curuților, familia nobililor de Trascău (Thorotzkay) a fost eliminată de pe scena istoriei, odată cu cetatea lor, distrusă în anul 1703 de către trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege (Lobonți). Astăzi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei și cele două turnuri laterale.
La mai puțin de patru kilometri de castel, pe dealul Rîmeți, a fost construită încă o fortificație identică, din care acum mai există doar urme vagi, având același scop, de supraveghere și apărare a populației din zonă și a căii comerciale care traversează valea, de atacurile migratorilor. Cetatea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Panoul informativ de la intrarea în cetate, oferă turiștilor următoarele date suplimentare: „Cetatea nobiliară Colțești. Atestată documentar încă de la sfârșitul secolului XIII ca aparținând familiei Thorotzkay, cetatea de la Colțești este un exemplu de fortificație adaptată la condițiile terenului, fiind construită pe o înălțime stâncoasă cu două pante abrupte. Conservată relativ bine, în ciuda distrugerii parțiale de către austrieci în 1713, cetatea ridicată pe parcursul a două secole prezintă un plan alungit orientat nord-sud. Cea mai veche etapă o constituie un turn-donjon, așezat pe stânca cea mai înaltă, păstrat azi doar parțial și un al doilea turn-locuință ce cuprindea cinci etaje. Cele două turnuri erau legate între ele de ziduri, formând o curte interioară. În partea de sud, pe stâncă, se află un corp de clădire cu mai multe încăperi, aparținând secolelor XIV-XV, cărora li s-a adăugat o curte interioară, protejată de o barbacană, etapă de construcție aparținând secolului XVI” (surse: wikipedia.org; cunoastelumea.ro; zuzistar.ro; taradacilor.ro; ziarulunirea.ro; cluj.com; locuridinromania.ro; obiective –turistice.ro).
Poate un proiect de restaurare, așa cum au avut parte alte fortărețe carpatice, va da un alt aer și profil acestei fortărețe medievale uitate pe un colț de stâncă, de unde ne privește încă cu semeție… (G.V.G.)
Lasă un răspuns