Tellul de la Coțatcu (jud. Buzău), punct nodal intercultural de acum 8000 de ani

În comuna Potgoria (jud. Buzău), satul Coțatcu, punctul „Cetățuia”, se ridică  o movilă (tell) ce acoperă urmele milenare ale unei așezări eneolitice, ce „și-a trăit viața” din perioada neolitică, trecând prin eneolitic și făcând tranziția către perioada bronzului. Pe acea ridicătură au apărut în urma ploilor abundente de primăvară, ce au favorizat alunecări de teren, urme de locuințe vechi de peste 8.000 de ani. Arheologii au putut astfel să scoată la lumină fragmente ceramice, dar și obiecte de cult specifice neoliticului. „Oamenii și-au ridicat aici locuințele unele peste altele. Acestea sunt vechi de 8.000 de ani”, a declarat Radian Andreescu, arheolog al Muzeului Național de Istorie. Munca asiduă, în arșița verii, le-a fost răsplătită de două obiecte deosebite: o tipsie și un ulcior, aparținând de două culturi diferite, Cucuteni și Gumelnița, specifice zonelor de nord-est și sud ale României. Prezența lor în același nivel de locuire și mai ales, una lângă cealaltă, denotă că membrii unei familii proveneau din regiuni diferite de pe teritoriul țării. „E zona de confluență a celor două culturi, denumită Stoicani-Aldeni”, a explicat Radian Andreescu. Arheologii au căutat în mulțimea de artefacte și obiectele de cult specifice neoliticului, și au fost norocoși: „Am găsit o bucată dintr-o statueta antropomorfă, reprezentări feminine legate de cultul feminității și fecundității (Marea Zeiță Mamă – n.a.). Credeau în mai multe zeități, erau politeiști”, a menționat Laurențiu Grigoraș, arheolog al Muzeului Județean Buzău.

„Cercetările arheologice din zona Buzăului fac parte din proiectul național „Civilizația Eneoliticului Târziu”. În anii ’80, în aceeași zonă s-au descoperit figurine din os și lut, printre care și celebra statuetă „Venus din Coțatcu”, precizează Realitatea TV. Situl eneolitic de la Coţatcu (comuna Podgoria), este situat în partea de NE a judeţului Buzău, la cca. 15 km. NV de oraşul Râmnicu Sărat, într-o zonă de dealuri, pe partea dreaptă a terasei medii a pârâului Coţatcu. Aşezarea era protejată la V de pârâul Coţatcu, iar la N şi S de două văioage adânci. Este posibil ca iniţial aceste văioage să fi fost săpate de locuitorii aşezării, iar cu timpul ele să se fi adâncit ca urmare a erodării solului de către apele pluviale. Accesul la sit se face pe un drum îngust, situat în partea de E a aşezării. Acesta face legătura între zona înaltă a terasei pârâului Coţatcu şi zona de terasă medie pe care se află astăzi situl cercetat de noi. Situl arheologic de la Coţatcu a fost descoperit de Vasile Motoaşcă, directorul şcolii din sat, în anul 1971, odată cu primele alunecări de teren ce au afectat zona. În anii 1973-1974 au fost întreprinse cercetări arheologice pentru recuperarea materialelor arheologice din complexele distruse prin alunecările de teren şi pentru stabilirea stratigrafiei aşezării. Cercetările au fost conduse de Vasile Drâmbocianu de la Muzeul Judeţean Buzău. Acesta nota că suprafaţa totală a aşezării, la acea dată, era de cca. 775 m² şi că în jur de o treime din ea s-a distrus prin alunecările de teren. Din însemnările de şantier ale lui Vasile Drâmbocianu am aflat că acesta a trasat în centrul aşezării o secţiune, orientată pe direcţia E-V (40 x 1,5 m), scopul fiind de a afla stratigrafia aşezării. Cercetările lui Drâmbocianu au ajuns în unele locuri ale secţiunii până la ad. de 4,20 m. Arheologul nu precizează în însemnările sale dacă a ajuns la pământul steril din punct de vedere arheologic, dar nota că obiectele şi complexele descoperite pot fi atribuite culturii Gumelniţa.

În urma unor cercetări arheologice de suprafaţă desfăşurate în zonă am sesizat că procesul de eroziune a solului în perimetrul aşezării de la Coţatcu s-a accentuat şi în prezent; suprafaţa ce mai poate fi cercetată arheologic nu depăşeşte 500 m². Din secţiunea de 40 m trasată de Drâmbocianu, nu se mai păstrează astăzi mai mult de 20 de metri. Surparea aşezării este pronunţată în zona centrală unde a fost trasată secţiunea din 1973. Obiectivele demersului nostru arheologic au fost stabilirea stratigrafiei şi cronologiei aşezării precum şi evaluarea densităţii locuirii. În malurile rupte, pe partea de V a aşezării, cea din apropierea pârâului Coţatcu, au fost sesizat urmele mai multor locuinţe incendiate şi neincendiate. Au fost trasate două suprafeţe de cercetare. Prima, numită P1, în lungime de 18 m, a fost trasată în partea de NV a aşezării, pe direcţia NV-SE, în imediata vecinătate a râpei, cu scopul de a îndrepta malul rupt şi a stabili stratigrafia acestei zone. A doua suprafaţă cercetată, în lungime de zece metri, a fost numită P2 şi a avut drept scop îndreptarea profilului nordic al secţiunii trasate de V.Drâmbocianu. În P1 s-a descoperit urmele a trei locuinţe de suprafaţă incendiate care par a fi dispuse în linie. Locuinţele au fost construite pe sistemul clasic pentru această perioadă: cu structură de bârne şi pereţi făcuţi din împletitură de nuiele lipită cu lut. Cercetarea a atins în această suprafaţă (P1) adâncimea de 0,60 – 0,70 m. Cercetarea locuinţelor nu a fost finalizată, în campania din anul 2006, demontându-se numai nivelul de distrugere. În locuinţe s-a descoperit o cantitate mare de vase ceramice fragmentare, câteva fragmente de statuete zoomorfe şi antropomorfe precum şi unelte (de silex, os şi piatră).

Materialele arheologice descoperite în nivelul I pot fi încadrate aspectul cultural Stoicani-Aldeni. În secţiunea de control stratigrafic numită P2 (10 x 1,5 m), s-au descoperit urmele mai multor locuinţe. În capătul vestic al P1 s-a descoperit colţul de SE al locuinţei L3. Urmele locuinţei L3 au fost descoperite la adâncimea de 0,60 m. Sub podeaua acestei locuinţe era o groapă cu pereţii arşi, cu pietre pe fundul ei. Sub primul nivel de locuire s-a sesizat un nivel de culoare gălbuie, gros de cca. 0,40 – 0,50 m, posibil de la o amenajare. În c. 3 şi 4 au fost descoperite după -1,30 adâncime o succesiune de lutuieli de culoare cenuşiu-gălbuie şi lentile din chirpici ars care ar putea proveni de la o locuinţă. În capătul estic al P2 a fost descoperită o aglomerare de fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici. Materialul ceramic descoperit în acest complex cuprinde un vas întreg, fragmente ceramice decorate cu incizii şi pictură cu grafit. În acelaşi complex s-a descoperit fragmente de vase lucrate din ceramică fină, lustruită, precum şi fragmente ce provin de la vase din pastă ceramică grosieră, uneori decorate cu barbotină. Pe baza materialelor arheologice descoperite în această locuinţă putem atribui acest nivel aspectul cultural Stoicani-Aldeni. Unele materialele au analogii în etapă târzie a fazei Gumelniţa A1 sau în începutul fazei Gumelniţa A2. Fragmentele ceramice decorate cu motive incizate par a fi de tradiţie Precucuteni III, la fel şi vasul întreg. În c. 1 al P2 s-a încercat să se adâncească sondajul până la nivelul steril din punct de vedere arheologic. În acest sens s-a realizat sondajul până la adâncimea de 3,40 m, fără a ajunge la nivelul steril. Nivelurile de sub locuinţele ce aparţin nivelului 2 se prezintă sub forma unor depuneri de pământ negru cenuşiu (cu urme de ardere – cenuşă, cărbune, fragmente de chirpici), amestecat cu fragmente ceramice şi oase de animale. La adâncimea de 2 m în c. 1 al P2, a fost sesizată o groapă în umplutura căreia au fost descoperite fragmente ceramice, oase de animal, precum şi un craniu de animal depus pe un pat de pietre. Ceramica descoperită în nivelul inferior de la Coţatcu este de calitate foarte bună. Pe lângă fragmentele ce provin de la vase lucrate din pastă grosieră şi decorate cu barbotină, am descoperit fragmente ceramice lucrate din pastă ceramică fină, bine lustruită, decorate cu caneluri, motive incizate şi alveole obţinute prin presarea cu degetul. Câteva fragmente ceramice prezintă pictură cu roşu sau alb asociată cu motive geometrice incizate. Pe un fragment de vas lucrat din pastă grosieră am sesizat urme de pictură crudă cu roşu. Materialele ceramice descoperite în acest nivel au analogii în cultura Gumelniţa, faza A1. De asemenea influenţele precucuteniene sunt vizibile la nivelul formelor şi decorului (motive geometrice incizate, şiruri de alveole dispuse pe umărul vaselor).

În campania următoare obiectivele principale vor fi definitivarea coloanei cronologico-stratigrafice şi stabilirea legăturilor dintre aşezare şi terasă. Campania arheologică a anului 2009 a avut drept obiective continuarea realizării profilului P1 şi cercetarea resturilor locuinţei numite provizoriu L8. Profilul nu a fost încă finalizat, deşi s-a ajuns la nivelul steril din punct de vedere arheologic. Urmează curăţarea întregului profil pentru realizarea de observaţii microstratigrafice. În stadiul actual au putut fi făcute următoarele observaţii. Nivelul cultural are o grosime de 3,60-4 m fiind mai gros spre centrul aşezării. Au fost identificate cel puţin cinci niveluri de locuire, după cum urmează: primul nivel de locuire (de sus în jos) conţine resturile unor locuinţe incendiate suprapuse, urmat de un nivel de locuire marcat de urmele unor posibile locuinţe neincendiate. Al treilea nivel de locuire corespunde locuinţei L8, ce suprapune un alt nivel format din depuneri de culoare cenuşiu-albicioasă care pot proveni de la locuinţe neincendiate. Ultimul nivel de locuire este semnalat prin apariţia disparată a unor aglomerări de fragmente ceramice. Finisarea profilului va duce la o detaliere a elementelor acestor niveluri de locuire. Cel de-al doilea obiectiv a constat în cercetarea resturilor locuinţei numită provizoriu L8, cercetată în 2008 până la nivelul podelei şi conservată prin realizarea unei trepte intermediare. Resturile locuinţei se întind pe aproximativ 10 m de-a lungul profilului, fiind surprinsă cel mai probabil în diagonală, astfel că dimensiunile sale nu pot fi apreciate cu exactitate. Pentru o mai bună gestionare a situaţiei, suprafaţa cercetată a fost împărţită în carouri de 2 x 2 m numerotate de la 1 la 10, fiecare dintre acestea împărţite în carouri mai mici de 1 x 1 m, numerotate 1A, 1B, 1C, 1D etc. S-a păstrat un martor intermediar lat de 0,60 m şi perpendicular pe profilul magistral (P1, c.7).

Deşi suprafaţa cercetată este relativ îngustă, au putut fi urmărite interesante detalii legate de tehnici şi materiale de construcţii. Trebuie menţionat, de asemenea, faptul că a fost surprinsă doar o parte a locuinţei, resturi din ea continuând în profil. Alte părţi ale locuinţei aflate spre marginea treptei au fost găsite alunecate în poziţie secundară, ca rezultat al alunecărilor de teren ce au afectat situl. Locuinţa era una masivă, judecând după grosimea stratului de distrugere ce avea în jur de 0,50 m. Distrugerea se prezintă în general sub forma unui amestec de pământ cu chirpici ars în mare parte pulverizat şi foarte friabil, în care se găsesc, pe anumite porţiuni ale locuinţei bucăţi de chirpici de dimensiuni mai mari, puternic arse, uneori până la vitrificare. După înlăturarea distrugerii, au putut fi identificate unele detalii legate de tehnici constructive şi amenajări interioare ale locuinţei. În partea de E a locuinţei, în C.7, a fost descoperit un perete în elevaţie, păstrat pe o lungime de cca. 2,60 m şi o înălţime de cca. 0,30 m, care se continuă în profil. Grosimea peretelui făţuit pe ambele părţi era de 0,10 m. Peretele prezenta două albieri şi au fost identificate gropi cu lemn carbonizat ale unor pari cu diametrul de cca. 0,04 m care alcătuiau structura de rezistenţă a peretelui. Acesta era realizat în tehnica paiantei, fiind identificate amprente şi urme carbonizate ale împletiturii de nuiele dintre pari care apoi a fost acoperită cu lut amestecat cu vegetale. Un detaliu mai rar întâlnit este constituit de descoperirea câtorva fragmente de pereţi care aveau motive geometrice pictate cu alb-gălbui. Pe unele bucăţi se văd urmele unor refaceri ulterioare care au acoperit decorul. Spre marginea suprafeţei cercetate peretele prezenta o întrerupere de cca. 1,20 m, probabil un prag. Podeaua locuinţei era realizată din bârne de lemn din care s-au păstrat resturi carbonizate. Bârnele erau acoperite cu un strat de lut ce păstrează urme de refaceri pe unele porţiuni. Un alt detaliu constructiv interesant este reprezentat de identificarea în nivelul de distrugere a unor amprente foarte bine conservate de scânduri din lemn cu grosime de până la 0,10 m, acoperite cu lut. Aşa cum s-a putut observa şi pe profilul locuinţei aceste fragmente de chirpici ars formează o linie relativ continuă şi prezintă numeroase urme de refaceri. Cel mai probabil provin de la plafonul locuinţei.

Ca amenajări interioare, a fost descoperită o vatră, care se continuă în profil, cu dimensiunile păstrate de aproximativ 1,15 m (în lungul profilului) x 0,80 m şi cu o înălţime de cca. 0,40 m. Vatra avea două faze de utilizare aşezate una peste alta, cu o grosime de 0,01-0,03 m, aflate pe un pat de pietre de 0,05-0,15 m şi fragmente ceramice. Aceasta a fost secţionată pentru a putea fi urmărit modul de construcţie. A fost identificată o structură din şipci din lemn cu dimensiuni de 0,10-0,15 m lăţime şi 0,02-0,03 m grosime, în interiorul căreia a fost turnată umplutura vetrei. Au fost identificate fragmente de gardină cu urme de pictură. Au fost surprinse patru gropi de pari, două care perforează vatra şi două care străpung podeaua în apropierea vetrei şi care ar putea face parte din structura de rezistenţă a unei locuinţe aflată deasupra L8. În imediata apropiere a vetrei a fost descoperit, lângă profilul magistral, un vas de dimensiuni mari, cu diametrul gurii de 40 cm. În această zonă, limita locuinţei nu este foarte clară, urme ale distrugerii locuinţei mergând până în dreptul c.4.

Alte vase, întregi sau întregibile, împreună cu părţi din locuinţă au fost surprinse alunecate pe pantă. Locuinţa a fost demontată complet fără a se putea identifica cu certitudine limita vestică a acesteia. Cercetarea locuinţei a condus la înregistrarea unor importante detalii de construcţie. În marginea de NV a aşezării (c.1), lângă profilul magistral, a fost descoperit la -3,11 m, în nivel Starčevo-Criş, un schelet uman. Nu a putut fi identificată o eventuală groapă de mormânt. Corpul a fost depus în poziţie chircită, fiind orientat N – S. Nu a fost descoperit inventar arheologic asociat acestei depuneri funerare. Materialul arheologic este deosebit de bogat şi interesant în special cel descoperit în locuinţa L8. Materialul ceramic aflat în curs de restaurare şi analizare va aduce informaţii preţioase despre evoluţia şi contextul cultural în care se plasează aşezarea de la Coţatcu.
În ceea ce priveşte încadrarea cronologică a aşezării primele trei niveluri aparţin aşa-numitului aspect cultural Stoicani-Aldeni.

Aceeaşi încadrare cronologică pare a fi valabilă şi pentru al patrulea nivel, materialul de aici este însă destul de puţin. O descoperire interesantă o constituie atribuirea cronologică a celui de-al cincilea nivel de locuire. Acesta aparţine unei faze târzii a culturii Starčevo-Criş (probabil IV), materialul recuperat fiind destul de puţin dar specific acestei civilizaţii, respectiv funduri inelare sau profilate, fragmente ceramice cu angobă roşie. Un singur fragment este pictat cu alb pe fond roşu. Descoperirea este importantă deoarece pentru prima oară în sudul României la baza unei aşezări de tip tell se descoperă materiale de tip Starčevo-Criş. Cercetarea arheologică de la Coţatcu este inclusă în proiectul „Interferenţe culturale în nord-estul Munteniei în epoca neo-eneolitică”, rod al colaborării dintre MNIR şi MJ Buzău. Proiectul face parte din programul de cercetare a neo-eneoliticului din sudul României, „Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos.” Desfăşurarea ulterioară a proiectului va avea ca obiective principale finisarea profilului pentru realizarea de observaţii microstratigrafice şi deschiderea unor suprafeţe în partea de N a aşezării (surse: cronica.cimec.ro; ziua.online; NewsIn; Realitatea TV; ziare.com; archaeoheritage.ro; wikipedia.org).

Astfel se întărește dovada legăturii ce apare în zona de curbură a Carpaților dintre culturile influente ale timpului respectiv, ce converg dinspre Moldova, Transilvania și Muntenia, într-un adevărat punct nodal intercultural.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*