Mirajul Oltului – debut editorial

De această dată vom comenta despre apariția editorială „Mirajul Oltului”, revista de cultură din orașul Călimănești, județul Vâlcea (nr.1/2(4/5), 2018), redactor șef fiind scriitorul și omul spiritualității Ion Nălbitoru (prozator, romancier, poet, dramaturg, fabulist, memorialist, cercetător elocvent în redescoperirea ținutului românesc – mitologie, tradiții, turism, istorie), iar fondatorii acesteia sunt profesorii și scriitorii Constantin Geantă, Marie-Jeanne Taloș și Paulian Buicescu. Cu o denumire foarte frumoasă, dar și incitantă, și cu un conținut de o pondere aparte, publicația de față are tangență și simbolizează, mai întâi de toate, cuprinsul și minunăția Oltului, acesta fiind unul dintre cele mai însemnate râuri din România, dar și unul dintre râuri care curge prin Vâlcea și reprezintă bogăția ținutului românesc. Cu puterea cuvântului literar, revista Mirajul Oltului este fondată în scopul de a reda nesfârșita imagine spirituală, materială, culturală a întinsului Râmnicu Vâlcea (municipiul de reședință al județului Vâlcea și Oltenia), precum și a regiunii Vâlcea, dar, în același timp, și a întregului cuprins românesc. Astfel, este vorba de o apariție editorială de excepție care, la rândul ei, prezintă publicului cititor posibilitatea de a cunoaște din plin frumusețea culturii literare ce se intersectează cu bogăția spirituală a unui ținut de o mare valoare din societatea română. Cu atât mai mult, această publicație pune în evidență specificul cultural-spiritual al județului Vâlcea, totodată, punând un accent forte pe identitatea comunității locale și, nu în ultimul rând, pe identitatea spiritului local, totul fiind corelat cu factorul ideal al existenței locale.

Din primele pagini ale revistei ne reîntâlnim cu creația literară a unor personalități marcante  din societatea română, atât din cadrul țării, cât și din afara ei, cu precădere, din județul Vâlcea. Este onorabil acest lucru, deoarece prin promovarea culturii locale sunt puse în valoare aspecte ce corespund necesităților sociale, necesităților priorirate pentru omul comunității vâlcene. În modul dat, și primul eseu din cadrul revistei este consacrat evenimentelor culturale locale, întitulat „Festivalul Național de Folclor „Cântecele Oltului”, la 50 de ani!”, scris de Florinel Constantinescu (dr., Primarul municipiului Călimănești). În cronica respectivă sunt enumerare un șir de acțiuni culturale la care au participat personalități de mare prestigiu din țara românească, îndeosebi din ținutul local, în încheiere, menționându-se despre organizatorii festivalului, aceștea fiind Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Primăria oraşului Călimăneşti și Consiliul Judeţean Vâlcea.

În prelungire, la secțiunea „Pagini din istoria Călimăneștiului”, este prezentă sinteza unei cercetări despre Orașul Călimănești, studiu extras din lucrarea „Vâlcea în timp și spațiu. Fapte și date”, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2008, p.143 – 144, autorul fiind omul de cultură și artă, scriitorul Petre Petria (1934 – 2013). Relatări interesante despre întinsul vâlcean, descrieri și informații inedite despre izvoarele tămăduitoare de la Călimăneşti – Căciulata. De asemenea, afirmații „despre importanţa şi rostul apelor termale minerale care nu au fost străine nici pentru Mircea cel Bătrân, care, nu întâmplător, şi-a ales loc de închinăciune şi de durare-n timp, ulterior zidind Mânăstirea Cozia în apropierea acestora”, spune autorul lucrării.

În peisajul tradițiilor folclorice și etnografice, epigramistul Nicolae Ghinoiu scrie despre „Istoria ansamblului de cântece și dansuri „Doina Oltului” din Călimănești, Vâlcea”. La rubrica respectivă Domnia Sa spune: „Tradiţiile folclorice şi etnografice ale Călimăneştiului datează încă din cele mai vechi timpuri. Mărturii orale din generaţie în generaţie atestă fără putinţă de tăgadă faptul că încă de la începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimăneşti ce făcea parte din ctitoria Sfintei Mânăstiri Cozia a Domnitorului Mircea cel Bătrân, duminica sau în zilele de sărbătoare, în piaţa de lângă primărie se desfăşura un eveniment de mare tradiţie folclorică „Hora Satului” la care participau cu mare entuziasm tinerii şi vârstnicii locului. La aceste sărbători îşi etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însufleţire şi entuziasm celor mai îndrăgite şi cunoscute jocuri populare cu instrumentele cele mai simple, o vioară sau un fluier, un ţambal sau un contrabas. Mai trebuie menţionat un fapt nu lipsit de importanţă şi anume că în aceste sărbători se etalau cu cea mai mare mândrie, cele mai frumoase costume naţionale lucrate de fete sau neveste, ori moştenite din generaţie în generaţie”.

În continuare, la secțiunea „Reportaj turistic”, este foarte plăcut să menționăm și despre eseul „Un plai de vis din nordul Olteniei”, realizat de neobositul scriitor Ion Nălbitoru (extras din volumul de reportaje turistice englezo – român „România, Catedrala din Carpați”, autor Ion Nălbitoru). Povestiri curioase și nespus de interesante, în vizor totul fiind despre ținutul Râmnicu Vâlcea. Aici autorul înregistrează: „Râmnicu Vâlcea este o atracţie pentru mulţi străini, fiindcă, de aici, se deschid drumuri spre zone turistice de vis. În centrul oraşului, se află Arhiepiscopia Râmnicului. Spre poalele Masivului Căpăţânii, turistul îşi poate continua pelerinajul către Olăneşti, oraş şi staţiune cu numeroase izvoare cu ape minerale pentru tratament. Dar nu trebuie omis nici oraşul Ocnele Mari, cu cea mai mare salină din ţară, care datează de pe timpul Imperiului Roman. Acolo, este amenajat un fel de orăşel subteran. În adâncul pământului, în imensa cavernă străjuită de pereţii de sare, se află terenuri de sport, locuri de joacă şi delectare pentru copii şi chiar o bisericuţă cu tavanul şi pereţii străjuiţi de masivul de sare. Aerul sărat de aici este foarte recomandat celor cu probleme de astm… Şi, dacă turistul se află în zonă, poate alege şi staţiunea Govora, dar şi oraşul Horezu, cu vestitele atelierele de ceramică şi locul unde, anual, se ţine festivalul „Cocoşul de Hurez”, când meșterii olari hurezeni își expun „operele” modelate din lut”.  

Eseuri, cronici, studii, documentări, evenimente, poeme, etc., realizate de scriitorii neamului românesc în cadrul diverselor secțiuni ale revistei. Relatări detaliate aduse publicului cititor despre bogățiile spirituale, culturale și materiale ale ținutului vâlcean, cât și istorisiri nespus de interesante despre evenimentele istorice petrecute în timp în cadrul țării românești – trecut și prezent. Printre toate acestea se regăsesc cu creații literare condeierii Marie-Jeanne Taloș din Călimănești, cu lucrarea „La poalele Coziei, în veșnicie”; profesorul universitar, dr., Florentin Smarandache (University of New Mexico, SUA), cu cronica „Un tur rapid prin Copenhaga”; Ilie Fîrtat din Grădiștea, cu eseul „Cetatea dacică de la grădiștea Vâlcea”; Cristian Gabriel Moraru din Teleorman, cu proza „Stanțe creativiste”; Ioan – Grigore Bușagă din Râmnicu Vâlcea, cu descrierea „România 2018 – Un centenar de dezbinere și suferință”; Constantin Geantă din Călimănești, cu eseul „Eroi și eroism”; Elena Buțu din Craiova, cu studiul despre „Iubirea – esența vieții și motivația triumfului”; Mădălina Bărbulescu din Râmnicu Vâlcea, despre „Proiectări imagistice ale sinelui în opera eminesciană”; cât și mulți alții, care, toți la rândul lor, redau în cel mai frumos mod expuneri despre viață și om, despre existența poporului român și a națiunii române, despre întinsul vâlcean și bogățiile sale. Însă Mihai Sporiș din Râmnicu Vâlcea, Nicolae Nistor din Râmnicu Vâlcea, George Achim (Rm. Vâlcea), Marie-Jeanne Taloș (Călimănești), Mariana Moga din Sebeș-Alba, Galina Martea din Basarabia/Olanda, Tatiana Dabija din Chișinău/Moldova, Tiberiu Zamfir din Călimănești, Cristian Ovidiu Dinică (Rm. Vâlcea), Elisabeta Silvia Gângu din Grădiștea, Puiu Răducan de la Băile Olănești, Ion Micuț (Rm. Vâlcea), Robert Cătălin Barbu (Rm Vâlcea), cât și mulți alți poeți, ne vorbesc în versuri lirice despre țară și neam, despre iubire și lumea înconjurătoare, despre universul uman și tot ceea ce este sublim în astă lume.

În finalul cuprinsului este înregistrat cuvântul de închidere din partea redacției, întitulat „În dialog cu cititorii”: „Născută pe meleagurile Călimăneștiului, zonă străjuită de Muntele Cozia, dealuri cu inflexiuni domoale, străbătută de apele Oltului, revista noastră este deschisă tuturor iubitorilor de frumos. Creatorii de literatură, știință și artă sunt bineveniți în paginile revistei. Dorim promovarea tinerilor talentați. Din această perspectivă dorim să purtăm dialoguri constructive care să evidențieze maturitate artistică. Cele mai bune realizări artistice vor fi promovate în paginile noastre. Revista va fi deschisă tuturor vârstelor și orientărilor artistice. Un sumar bogat și diversificat este ceea ce vă oferim. Sperăm să fim pe gustul unui număr mare de cititori. Conștienți că timpul este acela care ne va judeca, pornim la drum cu convingerea că „Nicio instituţie omenească nu va dura dacă nu se întemeiază pe un sentiment”, aşa cum afirma Napoleon Bonaparte într-o cugetare a sa”. Cuvinte pline de optimism din partea colectivului redacțional al revistei – totul fiind un sistem de idei cu privire la existența umană dominată de încredere și speranță, dominată de pozitivism în crearea celor mai frumoase acțiuni spirituale întru binele omului și a societății.

În urma celor relatate, putem spune, cu fermitate, că ne aflăm în fața unei apariții editoriale de excepție. Mirajul Oltului este publicația periodică simestrială care cuprinde conținuturi de importanță națională, totodată, este debutul editorial care constituie intrarea sigură în patrimoniul cultural național românesc. Îndeosebi, Mirajul Oltului este revista care pune în evidență spiritul vâlcean în contextul identității locale.

3 răspunsuri la Mirajul Oltului – debut editorial

  1. Tarcea Magdalena spune:

    La,poalele,marelui,Altar,al,naturii,troita,sfintita,imbratisata,cu,natura,unde,este,asternut,picioarelor,si scaun,marelui,tron,curge,apa,fericirii,in,care,tinerii,se avanta,intr-un,crez,nebunesc,al,tineretii,Santa Crocierre,poate,a se pierde, in, nemurirea, spiralei,de la Herculane.Pe acest, taram, de vis, plai, de monahism, ciocnim, toiul de tuica, in cinstea, marelui, Cocos de Hurezi, uitand, ca poate darul primit, a fost closca cu Puii de Aur!Sustin, ca acest cocos, al nuntii din Zarand, m-a transpus zodiacal, in Anul marelui Porc chinezesc!

  2. Geantă Constantin spune:

    Notificare: Aș dori să se precizeze cine a creat și realizat Mirajul Oltului. Această revista a fost creată și realizată de mine Geantă Constantin.

    • Nălbitoru spune:

      În cronică este specifica: „…fondatorii acesteia sunt profesorii și scriitorii Constantin Geantă, Marie-Jeanne Taloș și Paulian Buicescu”

Lasă un răspuns la Geantă Constantin Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*