O lege împotriva Poporului Român (scrisoare deschisă)

În Anul Centenarului Marii Uniri, în ziua de 24 octombrie a.c., Camera Deputaților (Cameră decizională) a adoptat Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore. Anterior, această lege a fost trimisă de Președintele României la Parlament pentru reexaminare în vederea asigurării constituționalității ei.

Legea votată în Parlament, în 24 octombrie a.c., încalcă următoarele articole din Constituția României:

1. Articolul 1, alin.5: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” Această lege nu respectă, cel puțin, următoarele articole din Constituția României: 41, 43, 44, 47, 53, 135, 136. De asemenea, această lege asigură derogări de la următoarele acte normative: a) Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată; b) Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989; c) O.U.G. nr.19/2006 privind utilizarea Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă; d) Legea nr.597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre; e) O.U.G. nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere și Legea nr.280/2003 pentru aprobareaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; f) Legea nr.53/2003, Codul muncii; g) O.U.G. nr.6 și 7/2013. Legea nr.73/2018. Legea nr.261/2013 nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore; h) Legea nr.123/2012, Legea energiei electrice și a gazelor naturale.

În ziua de 24 octombrie a.c., Parlamentul României a adoptat această lege pentru anumite firme străine care să jefuiască bogățiile Poporului Român din platoul continental al Mării Negre. În urma unor descoperiri arheologice subacvatice, desfășurate începând cu anul 1990, mai ales în zona Insulei Șerpilor s-au găsit o parte din vestigiile Atlantidei, insula-continent care a fost construită de strămoșii noștri Geți, Poporul Primordial pe Pământ, cu cea mai veche și strălucită Cultură și Civilizație Primordială. Poporul Get, Adevăratul Popor Sfânt așezat de Bunul Dumnezeu în Sfânta Geție, în Grădina Maicii Domnului, a avut Scrierea Primordială, Cifrele Primordiale și Religia Primordială monoteistă, precum și Religia Crucii, cu cel puțin 6.000 de ani înainte de Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Parlamentul României a aprobat derogări de la prevederile Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care să permită distrugerea vestigiilor arheologice subacvatice ale Atlantidei. Legea votată recent în Parlament precizează că dacă „Raportul de diagnostic arheologic a relevat vestigii arheologice subacvatice sau descoperiri arheologice, titularul are obligația de a delimita o zonă de protecție de 50 de metri în jurul acesteia.” După comunicarea la Ministerul Culturii și Identității Naționale a coordonatelor zonei delimitate, titularul licenței de exploatare poate continua lucrările.

Prin această lege a fost modificată și completată Constituția României prin înființarea dreptului de trecere care permite încălcarea dreptului de proprietate privată, prevăzut la art.44 din Legea fundamentală. Exercitarea dreptului de trecere are prioritate în fața dreptului de proprietate. În această lege, la art.11, alin.1 se precizează: „Dreptul de trecere prevăzut la art.10 are caracter legal și se exercită de drept, necondiționat de înscrierea acestuia în cartea funciară, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau a altor titulari de drepturi reale”. La alin.3 din art.11 se subliniază că: „Existența unui litigiu, indiferent de temeiul juridic invocat de reclamant…nu poate duce la suspendarea, invalidarea sau amânarea exercitării valabile a dreptului de trecere reglementat de prezenta lege”. La art.12, alin.1 și 3 scrie că: „Titularii transmit proprietarilor bunurilor… o notificare privind exercitarea dreptului de trecere…” iar „Proprietarii imobilelor… sunt obligați să permită accesul pentru exercitarea dreptului de trecere începând cu prima zi a perioadei prevăzute la alin.1, lit.c.”

Legea offshore votată recent în Parlament precizează expres, la mai multe articole, că prevederile din alte acte normative nu sunt aplicabile titularilor de acorduri petroliere. Un exemplu edificator este art.7 din această lege care prevede la alin.1 că: „Lucrările… subterane, lucrările aferente organizării executării lucrărilor de construcții și lucrările de construcții cu caracter provizoriu, până la terminalele de coastă, se realizează fără elaborarea, avizarea și aprobarea, în prealabil, a oricăror documentații de amenajare a teritoriului și/sau a documentației de urbanism, inclusiv în absența planului de amenajare a teritoriului județean și al planului urbanistic general. Interdicțiile și restricțiile legale, din documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, din planurile de management și/sau din planul de gospodărire integrată a zonei costiere nu sunt aplicabile.”

2. Articolul 41, alin.1: „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.” La art.23 din lege se precizează că titularii acordurilor petroliere sunt obligați să angajeze numai 25 la sută cetățeni români, din totalul angajaților. Astfel, românilor le este îngrădit dreptul la muncă în România, ei fiind supuși discriminărilor prin această lege.

3. Articolul 43. „Dreptul la grevă.” Această lege nu prevede că salariații titularilor de acorduri petroliere au dreptul la grevă.

4. Articolul 44. „Dreptul de proprietate privată”, prevede la alin. 2 că „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.” Legea adoptată în Parlament, în 24 octombrie a.c., a inventat dreptul de trecere (reglementat la articolele 10, 11, 12, 13) care permite încălcarea dreptului de proprietate.

Legea precizează că firmele străine au drept de trecere pe proprietățile private și publice „fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau a altor titulari de drepturi reale”. În baza dreptului de trecere, firmele străine au dreptul: „să folosească imobilele” proprietarilor; să aibă acces la utilități publice; „să desființeze culturi sau plantații ori alte amenajări”; „să extragă materialele și să capteze apa”.

La art.11 din lege, la alin.1, se precizează că: „Dreptul de trecere prevăzut la art.10 are caracter legal și se exercită necondiționat de înscrierea acestuia în cartea funciară, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi reale sau activități desfășurate în legătură cu imobilele afectate…”.

La alin. 2 al art.11 se precizează că: „Prin derogare de la prevederile art.21, alin.5 din Legea nr.10/2001…existența oricăror proceduri administrative sau judiciare generate de Legea nr.10/2001…nu invalidează instituirea și exercitarea valabilă a dreptului de trecere reglementat de prezenta lege.” La alin.3 al art.44 din Constituție se precizează că: „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.” Se știe că, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore sunt firme private străine care nu execută lucrări pentru o cauză de utilitate publică. Singura lor obligație stabilită prin această lege, la art.20, este aceea că în calitate de vânzător al țițeiului și gazelor naturale ale Poporului Român, aflate în platoul continental al Mării Negre, să vândă pentru persoanele juridice și persoanele fizice din România „o cotă procentuală de 50 la sută din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv.” În realitate această obligație a vânzătorului (firme private străine) este facultativă deoarece pentru nerespectarea ei Legea offshore nu prevede nicio sancțiune, nici măcar o amendă simbolică de 1.000 de lei.

Conform Constituției României, titularii de acorduri petroliere pentru care a fost adoptată această lege nu au dreptul să-i exproprieze pe proprietarii aflați pe uscat, persoane juridice și persoane fizice. Dar, legea votată în Parlament a înființat dreptul de trecere (inexistent în Constituție) și permite exproprierea în favoarea unor firme private străine a proprietăților private și publice pentru realizarea unor lucrări de interes privat și împotriva Poporului Român, pentru jefuirea bogățiilor naturale din România.

5. Articolul 47. „Nivelul de trai”. La alin.1 se prevede că: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

Prin legea zisă offshore a fost creat cadrul legal pentru ca firmele străine să poată trece foarte rapid la exploatarea uriașelor zăcăminte de țiței și gaze naturale ale Poporului Român aflate în platoul continental al Mării Negre. Aceste zăcăminte pot asigura independența energetică a României și Republicii Moldova pentru cel puțin 100 de ani. Valoare lor depășește cu mult suma de 1.000 miliarde euro. Din această valoare, în 45 de ani de exploatare, firme străine urmează să plătească redevențe de cel mult un miliard de euro. Legea offshore prevede că: firmele străine exploatează țițeiul și gazele naturale ale Poporului Român și au calitatea de vânzător pentru toată producția obținută; Statul și Poporul Român nu au voie să afle ce cantități s-au extras și se vând pe terțe piețe; din țițeiul și gazele naturale exploatate din Marea Neagră nu se folosește nicio cantitate pentru dezvoltarea economică a României și pentru protecția socială a populației, respectiv pentru relansarea industriei petrochimice și alimentarea cu gaze naturale a tuturor gospodăriilor populației cu gaze la prețuri foarte mici. În loc să fi fost creat cadru legal pentru a asigura dezvoltarea economică a României, o protecție socială solidă și un nivel de trai decent pentru toți cetățenii români ca urmare a exploatării uriașelor bogății din Marea Neagră, prin Legea offshore se permite unor firme străine să jefuiască aceste bogății, iar investițiile lor să fie suportate, în final, de către Poporul Român. Din câte se știe, o asemenea lege, împotriva propriului popor nu a fost adoptată în nicio țară colonială, iar în țările din Uniunea Europeană nu există.

Nu cunosc cu ce sume au fost „sensibilizați” anumiți angajați ai Agenției Naționale de Resurse Minerale (A.N.R.M.), unii membri ai Guvernului și lideri de partide politice, precum și mulți parlamentari. Am convingerea că Parchetul și Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.) vor afla Adevărul și persoanele vinovate de cel mai mare jaf din Anul Centenarului Marii Uniri.

6. Articolul 53. „Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți” a fost încălcat în Legea offshore prin înființarea și aplicarea dreptului de trecere, un drept neconstituțional.

7. Articolul 135. „Economia”, la alin.2 prevede că: „Statul trebuie să asigure:

a) „… crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor; d)exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic; f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii”.

Toate aceste prevederi din Constituția României sunt încălcate intenționat prin așa-zisă Lege offshore pentru a putea fi continuat Holocaustul împotriva Poporului Român început din anul 1990.

Legea offshore:

a) Nu a creat cadrul favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție prin exploatarea zăcămintelor Poporului Român din platoul continental al Mării Negre. Prin această lege, firmele străine care au primit de la Guvernul României, prin ANRM, dreptul să exploateze și să vândă în interes propriu uriașele zăcăminte de țiței și gaze naturale aflate în platoul continental al Mării Negre nu sunt obligate să prelucreze în țara noastră nicio cantitate de produse petroliere.

b) Nu protejează nici un interes național în activitatea economică, financiară și valutară. Legea prevede că firmele străine exploatează și vând țițeiul și gazele naturale. Valuta obținută intră în conturile firmelor străine. În Bugetul de Stat al României nu se încasează nici un euro sau dolar din vânzarea țițeiului și gazelor naturale din Marea Neagră ale Poporului Român. Pentru țițeiul care se va extrage nu se plătește nicio redevență, iar pentru gazele naturale se prevede a se plăti cea mai mică redevență din lume, calculată la producția declarată de vânzător (firmele străine), fără nici un control din partea autorităților Statului Român.

Prin Legea offshore se instituie dependența energetică a Poporului Român fața de anumite firme străine care au primit, cu încălcarea Constituției, dreptul de vânzător al resurselor naturale ale României aflate în platoul continental al Mării Negre.

c) Nu stimulează cercetarea științifică și tehnologică națională, dimpotrivă. În perioada adoptării acestei legi este lichidată fizic Uzina de utilaj petrolier de la Ploiești, una dintre cele mai bune și competitive din lume. În ultimii ani au dispărut fără urmă cele șase platforme de foraj marin din Marea Neagră, toate de producție românească, dintre care două erau pentru cercetare și patru pentru producție.

d)Nu asigură exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu Interesul Național. Conform acestei legi, toate resursele naturale ale Poporului Român din Marea Neagră au fost date fără știința și aprobarea lui prin referendum național la anumite firme străine care au dreptul să le vândă la cine vor ele și la ce prețuri vor acestea. Singura lor obligație, prevăzută în lege, este aceea de a vinde Poporului Român la prețul de la bursă o cantitate de 50 la sută din cea de „gaze naturale contractată cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.” Această obligație este facultativă pentru titularii de acorduri petroliere și se poate aplica (art.20 din lege) numai „în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro…”. Pentru nerespectarea acestei prevederi, înscrisă la art. 20 din lege, Guvernul și Parlamentul României nu au prevăzut nicio sancțiune, nici măcar o amendă de 1.000 de lei, așa cum se prevede pentru majoritatea contravențiilor. În cazul în care firmele străine nu respectă prevederile art.21 și art. 22 din lege (pentru că nu își deschid o filială în România, respectiv nu achiziționează bunuri din Uniunea Europeană) ele sunt sancționate cu amendă ce corespunde cu 10% din valoarea contractului. Dacă nu vând (la prețul de la bursă) Poporului Român nicio cantitate de gaze naturale, firmele străine nu sunt sancționate. Ca urmare, în baza Legii offshore Poporul Român nu va putea cumpăra 50 la sută din cantitățile de gaze naturale care se vor extrage anual din platoul continental al Mării Negre. Liderii partidelor politice parlamentare și toți senatorii și deputații cunosc și au acceptat această păcăleală din partea firmelor străine care a fost lansată și mediatizată de un actor politic.

România este singura colonie din Uniunea Europeană care nu are dreptul să exploateze și să încaseze prețul țițeiului și gazelor naturale, inclusiv din platoul său continental al Mării Negre. Prin această lege, Guvernul și Parlamentul din România au asigurat exploatarea resurselor naturale ale Poporului Român doar în concordanță cu interesul unor firme străine și a stăpânilor străini.

e) Nu asigură refacerea și ocrotirea mediului înconjurător și menținerea echilibrului ecologic. Dimpotrivă. Pentru firmele străine sunt prevăzute foarte multe derogări de la legislația existentă.

f) Nu asigură absolut nimic pentru creșterea calității vieții. Legea offshore condamnă Poporul Român la sărăcie și alte milioane de români la emigrare.

8. Articolul 136. „Proprietatea”. La alin.2, 3, 4 și 5 se prevăd următoarele: „-Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale; -Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice; -Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică; -Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”

Legea așa-zisă offshore încalcă toate prevederile constituționale referitoare la proprietate prin înființarea și aplicarea dreptului de trecere care este superior și are prioritate față de dreptul de proprietate.

Având în vedere obligațiile ce vă revin în baza art. 80, alin.2 și a art. 82, alin.2 din Constituția României, precum și numeroasele încălcări ale prevederilor Constituției prin „Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea  operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore”, vă solicit domnule Președinte al României să nu promulgați această lege adoptată împotriva Poporului Român și vă rog să sesizați Curtea Constituțională în legătură cu toate prevederile neconstituționale din această lege. De asemenea, vă solicit să vă adresați Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și să cereți acesteia să identifice persoanele implicate în afacerea penală ce vizează jefuirea zăcămintelor de țiței și gaze naturale din platoul continental al Mării Negre, care au săvârșit, cel puțin, infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și trădare de țară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*