Cum s-a născut Muzeul-Atelier „Zestrea Țigăneștiului” din Basarabia

Familia Scripcariu din satul Piscu (jud. Ilfov) a pus umărul la înființarea unui muzeu în satul Țigănești din raionul Strășeni (Republica Moldova). Acest mic muzeu s-a deschis oficial pe 16 septembrie 2018, când a fost prezentă și delegația noastră, din partea Consiliului Județean Ilfov, dar și colegii de la Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Ilfov, coordonați managerial de către doamna Directoare Alexandrina Niță. Au mai fost prezenți la eveniment membrii Ansamblului „Doina Ilfovului” (din Buftea) coordonați de către coregrafa Daniela Mândroc, copii talentați ai Ansamblului „Mlădițe Ilfovene” (din Clinceni) coordonat de către doamna Marioara Man Gheorghe și alte persoane din județul Ilfov. Doamna inspectoare de specialitate Popa Anica a distribuit rucsace-ghizodan și cărți de beletristică semnate de scriitori români recunoscuți la peste 100 de elevi, din partea C.J.C.P.C.T.Ilfov. De asemenea, publicația noastră de cultură, diseminată de către echipa CJCPCT Ilfov  – „Condeie Ilfovene” – s-a bucurat de un real succes în rândul elevilor și nu numai.

Proiectul creării acestui muzeu face parte din programul celor două localități înfrățite: Ţigăneşti și Piscu. Este vorba despre istorii aidoma ale unor localități despărțite de oglinda Prutului.  După ce, în cadrul programului „Şcoala de vară de la Piscu” (jud. Ilfov), desfășurat în perioada 1 – 8 iulie, au participat și zece copii din Basarabia (ateliere de meșteșuguri, dar și excursii tematice în București, Sinaia Brașov, ș.a.), a urmat „Școala de vară Țigănești”, în perioada 3 – 11 august 2018. Aceasta s-a dovedit a fi o acţiune culturală împletită din mai multe fire, deopotrivă vii şi puternice. Au fost 10 zile foarte intense, înţesate cu muncă, voie-bună, concentrare, dileme, cântec, prietenie şi, într-un final, roade. Pentru 50 dintre copiii satului au fost la cursuri de limba engleză, muzică, patrimoniu, ortografie, desen, olărit, modelaj, teatru, poveşti, excursii. Pentru echipa celor mari, a localnicilor, a fost o implicare impresionantă pusă la temelia unei întreprinderi cel puţin exotice în peisajul unui simplu sat basarabean: fondarea unui muzeu dedicat patrimoniului cultural al comunităţii. Pe acestă cale putem adresa cele mai calde mulţumiri doamnei Valentina Taca, primar al satului Ţigăneşti, excelent organizator şi conducător de echipă.

Povestea muzeului de la Ţigăneşti, născut în vara lui 2018 din întâlnirea comunităţii de la Ţigăneşti/Basarabia cu echipa Şcoala de la Piscu este una tare „aventuroasă”. Dar cum „se naște ” un muzeu? Ce este un muzeu? Muzeul, ca orice muzeu, este un martor al istoriei și un loc de inspirație și regăsire. Muzeul ne ajută să ne simțim rădăcinile, să ne prețuim trecutul și prin acesta, pe noi înșine. Când o comunitate fondează un muzeu, este semn că aici se deţine o conştiinţă de sine şi o putere de a privi istoria într-un mod detaşat. Consider că este aşa chiar şi atunci când acest demers nu este unul cu totul spontan, ci, într-un fel, ajutat, înlesnit, sprijinit din afară. A accepta să acorzi resurse şi energie unui astfel de proiect destul de neobişnuit pentru un sat din Basarabia, este deja mărturia unei viziuni capabile să depăşască rutina şi frământările cotidiene şi să dea ghes unei ţinte mai înalte şi, într-un fel, mai durabile.  În satul Ţigăneşti, raionul Străşeni (Republica Moldova), se naşte cu adevărat un muzeu. Se naşte așa, ca un om, din mamă şi din tată, din două voinţe şi simţiri aduse împreună. „Mama” este comunitatea satului Ţigăneşti, reprezentată de o echipă bravă de oameni harnici, iar „tatăl” este un mic grup de profesionişti ai culturii – de la Piscu/Ilfov şi Chişinău – care au simţit potenţialul ieşit din comun al acestui vechi sat de codru, ce a trăit multe generaţii cu meşteşugul lutului la îndemână. Pentru grupul cultural, gândul muzeului s-a înfiripat irezistibil, ca dragostea, şi s-a întâlnit la Ţigăneşti cu acelaşi gând, de data asta fragil, care a crescut însă şi s-a înzdrăvenit din legătura noastră. Şansa a făcut ca proiectul muzeului să-şi poată găsi imediat un lăcaş, iar acesta a apărut prin disponibilitatea clădirii vechii şcoli a satului, aflată în curtea actualului gimnaziu, care funcţiona la începutul anului 2018 ca simplu depozit. Cu o faţadă clasică, simplă şi aşezată, înălţându-se la capătul unui şir de trepte, finisată vioi, ca un joc cu piatră albă şi gălbuie, clădirea a apărut de la început, ca un receptacol foarte potrivit pentru zestrea văzută a satului. O clădire în care au învăţat cei mai mulţi dintre adulţii de azi ai satului şi fosta grădiniţă a actualei generaţii de adolescenţi poartă cu sine și multe amintiri plăcute. Dacă zidurile ar putea vorbi, ar povesti destule dintre tainele ce stau ascunse în sufletele oamenilor din comunitatea de la Ţigăneşti. Aici s-au adunat de câteva luni încoace câteva zeci de vase de lut vechi, mai mari şi mai mici, scoase de prin podurile şi beciurile celor de la Ţigăneşti, câteva obiecte gospodăreşti din lemn mai puțin folosite prin gospodărie acum, în era electronicelor, alături de vechile pahare Berzelius dintr-un fost laborator de chimie.

Undeva prin luna februarie a lui 2018, a apărut şi o roată de olărit adusă tocmai de la Piscu, dar şi o băncuţă aşternută cu un ţol vărgat în culori tari „de Basarabia”. Aici şi-au reîncercat meşteşugul olăritului, părăsit de zeci de ani, câţiva bătrâni ai satului şi s-au bucurat că lutul încă îi mai ascultă. Așa  au privit o demonstraţie de olărit și primii vizitatori ai muzeului în formare, în luna august 2018. Părea un patrimoniu cu totul insuficient fondării unui spaţiu muzeal. Toate acestea până într-o bună dimineaţă de mai, într-o zi de sărbătoare, când câteva priviri curioase au vizitat cimitirul satului. Aici, pe lângă liniștea de netăgăduit, printre crucile din țeavă vopsită și florile multicolore, se aflau trei încă impunătoare troiţe din lemn sculptat, care purtau semnele unor vremuri demult trecute. Comunitatea locală, încurajată şi de specialiştii Muzeului de Ernografie şi Istorie Naturală de la Chişinău, a acceptat cu uşurinţă ideea ca troiţele din cimitir să fie scoase cu grijă, să fie curăţate şi pregătite pentru expunerea în muzeu. Din perspectiva patrimoniului acestui mic muzeu sătesc, operaţiunea de recuperare a troiţelor a fost o mare izbândă, căci astfel vizitatorii muzeului se vor pomeni dintr-o dată în faţa unor artefacte cu o uriaşă încărcătură spirituală.

Şi astfel, de unde exista teama nedeclarată că nu se vor putea  umple cele patru încăperi ale clădirii cu exponate, acestea s-au „chemat” unele pe altele, contribuind la buna organizare a noului spațiu muzeal. Muzeul – Atelier „Zestrea Ţigăneştiului” este déjà un muzeu viu, participativ, în care copiii şi vizitatorii adulţi pot vedea exponatele, dar pot și modela, lucra linogravuri, privi film documentar, studia cărţi manufacturate, dedicate unor personaje emblemă ale istoriei locale recente. După toate aceste acțiuni și inițiative lăudabile s-a făcut și un film ce poate fi vizionat pe You Tube. Filmul este semnat de către Diana Iabrașu, iar muzica ce însoțește pelicula este a Formației „Trei Parale”. Acest proiect a fost co-finanţat de AFCN, primind sprijinul real și al Primăriei din Ţigăneşti (Republica Moldova), dar şi al Primăriei din Ciolpani (jud. Ilfov – România). Pe lângă acest muzeu minunat, la Țigănești apare din acest an și „Țigăneștiu nostru – Primul ziar sătesc de acțiune culturală pentru dezvoltare durabilă din Republica Moldova”, aflat deja la cel de al doilea număr.

Mulţumiri tuturor celor care au pus suflet şi muncă la întemeierea acestui cuib de frumuseţe, acestui Muzeul – Atelier „Zestrea Țigăneștiului” din Basarabia. La mai mare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*