7 octombrie, în familie!

În sfârșit avem o dată clară pentru organizarea Referendumului  vizând definirea fără echivoc a noțiunii de familie (deși avem un Cod civil clar, care, la art. 258/4 stipulează că „în sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”). Dar avem și un partid de guvernământ care va încerca să speculeze momentul, gândind că implicarea sa ca vehicul pentru acestă acțiune îi va șterge toate vinovățiile din ultima vreme. Inclusiv aceea de a fi gazat, la mitingul Diasporei, familii întregi.

De aceea, avem și o problemă extrem de urgentă: cum decuplăm PSD de referendumul pentru familie? Cum facem ca data decisă politic să devină una strict socială? Cum tăiem elanul populist al social-democraților? Căci, evident, nu vor face un pas înapoi pentru a nu politiza acțiunea. Nu vor face un gest firesc, postum acțiunii de a fi împins câțiva pași mai încolo prin parlament organizarea Referendumului, lăsând de acum doar societatea civilă să se pronunțe.

Pentru că, nefiind ei cei ce au dus munca de strângere de semnături, nefiind ei cei ce le-au depus în parlament, ci niște simplii profitori care s-au așezat de la sine putere (și grație poziției lor pe eșichierul politic decident) pe post de locomotivă, nu au ce să caute nici o secundă în plus în preajma acestei acțiuni

Inclusiv în Parlament, succesul de a avea o dată de organizare a Referendumului aparține românilor! Nu unui partid care a făcut doar ceea ce se pricepe mai bine, confiscând munca altora, a țării în sine, și-a însușit o idee, nici măcar la nivel de epigon, căci cei dintâi organizatori ai societății nici nu au mai fost pomeniți, ci efectiv de hoți. Un furt intelectual prin care vor să se lepede de o seamă de vinovății comise împotriva acelora alături de care se afișează acum. Românii și familiile lor.

Și avem o singură cale de a ne asigura de izolarea de satana PSD! Aceea de a consemna ziua de organizare a referendumului ca data la care diasporenii vor mai face un drum acasă! Atât pentru a vota din mijlocul familiilor lor la Referendumul pentru familie, dar și a pentru a ne reaminti că nu PSD este cel care a asigurat acest pas spre normalitate.

În partide nu poți avea încredere. Sunt duplicitare… Mai ales când se află și la guvernare. Vor fi și de partea noastră, prin așa-zisa implicare în organizarea referendumului, de parcă simpla organizare ar însemna și succesul (dimpotrivă!, asocierea lor cu acest moment ar putea să-i facă pe mulți români să stea acasă și poate asta și dorește PSD), dar vor asigura și introducerea și legalizarea pacturilor de recunoaștere a surogaturilor de familii formate din persoanele de același sex. De a căror protejare prin convenții similare unor acte de căsătorie, ca efecte juridice, s-au îngrijit liderii PSD cu mult înainte de a fi preluat trendul milioanelor de voturi profamilie ajunse în parlament.

Dacă data de organizare a referendumului pentru familie ar deveni și data reîntâlnirii diasporenilor cu familiile lor de acasă, social-democrații nu ar mai îndrăzni să apese prea mult pedala speculării populist-electorale a evenimentului!

Sigur, dacă PSD ar fi vizat sincer o întărire a noțiunii de familie, ar fi asigurat, în proiectul de modificare a Constituției, o definiție explicită, care să înlăture speculațiile conform cărora familiile monoparentale nu ar mai fi recunoscute drept familii. Dar nu asta l-a interesat.

Iar pe 7 octombrie, diasporenii ar mai putea veni pentru un lucru… Să-i aducă lui Liviu Dragnea devizele cu toate cheltuielile pe care le-au făcut pe 10 august! Bonuri de benzină, taxe de drum, mâncarea plătită din propriul buzunar. Pentru că, într-un fel, Liviu Dragnea are dreptate: mitingul din 10 august a fost finanțat „din afară”! Dar nu dintr-o sursă unică, de tip soroșit sau din vreo sinecură asigurată de servicii ori felurite ONG-uri, ci din câteva mii de portofele individuale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*