Nodul Dacic, cunoscut și drept Nodul Dracului – vechi simbol sacru

Printre simbolurile foarte vechi păstrate în tainița Maramureșului istoric, cel construit numai din lemn, lut și piatră se păstrează și cel numit „Nodul Dacic”, sau „Nodul Dracului”. Sinonim cu celelalte „noduri” din istorie (Nodul lui Isis, Nodul lui Solomon, Nodul lui Hercule, Nodul Gordian, etc.), acesta este o construcție reală, dar și imaginară și magică în același timp. El reprezintă zona în care timpul vechi se întretaie cu timpul cel nou, iar ambele capete se adună într-o zonă de bulversație totală. Atunci este vremea lui Bachus – Dionysos, când toate vor fi percepute ca „dublate” (amestecate), ca într-o beție reală. Imaginea Celuilalt Tărâm se va contopi cu realitatea, iar din toate acestea se va metamorfoza un timp nou și o lume nouă. Dar cum poate fi ceva real și imaginar în același timp, vă lăsăm să descoperiți singuri. Cert este că în Maramureș, Nodul Dacic a devenit o curiozitate pe la târgurile de artă populară, căutat fiind de curioși, precum este și poarta maramureșeană cu ale sale încondeieri.

În atelierul său de lucru sculptorul Lucian Marchiș, fiul sculptorului Ioan Marchiș, cel care a scris și cartea „Nodul Dacic”, carte care propune câteva experiențe de cunoaștere a acestui desavârșit arhetip plastic al Tradiției Primordiale, „sapă” în lemn noduri noi, la vremuri noi. „Nodul” nu este făcut oarecum, ci el este alcătuit din elemente de lemn de diferite esențe: tei, frasin, paltin, nuc, alun, păr, prun, brad, dud – simbolizând amestecul primordial -, iar la final sunt date cu un strat de ulei de in pentru strălucire și protecție. Pentru început, se taie lemnul, apoi elementele sunt puse față în față, constituind trei perechi de elemente perpendiculare care se îmbină două câte două, ca într-o îmbrățișare, organizând un corp geometric perfect care închide în centrul său un gol cubic unde sunt introduse pietricele care prin mișcare, provoacă un sunet („zurgălăul”; acesta se zguduie, tot astfel cum planeta va deveni un shaker uriaș, ce va „mișca” tot ce este vechi, spre nașterea noului). Acestuia îi mai spune și „Nodul Dracului”, pentru că odată construit nu se mai poate desface, decât dacă lasă meșterul un element secret, ca un cifru, care poate provoca despărțirea elementelor. Simbolurile aflate în memoria ancestrală a culturilor preistorice au reușit să pătrundă și să supraviețuiască până azi în cultura populară prin diferite forme, pe covoare și materiale textile, în lemn sau ceramică, în piatră sau în vestimentație, dar și în basme, mituri, legende și cântece. Nodul e unul din simbolurile sacre ale omenirii, păstrat în tolba Maramureșului istoric de mii de ani. Dacă este să privim în istorie, putem vedea că în Egiptul antic întâlnim „Bucla lui Isis”, sau „Nodul lui Isis”, cel ce conferea purtătorului șansa de a obține bunăvoința și protecția acestei zeițe și simboliza „sângele lui Isis”, precum și puterea acesteia. Adesea confecționat din carnelian, acest talisman proteja împotriva oricărui rău, asigurând totodată bunăvoința lui Horus. „Bucla lui Isis”, lucrată din aur, era pusă la gâtul celor decedați în ziua înmormântării, pentru a le deschide acestora toate porțile locurilor ascunse în călătoria prin tărâmul subpământean și era un chezaș al favorurilor lui Isis și a fiului ei, Horus.

Un alt nod „istoric” este Nodul lui Solomon (latină: sigillum Salomonis). Acesta este numele cel mai comun al unui motiv tradițional decorativ folosit încă din antichitate și întâlnit în multe culturi. În ciuda numelui său, acesta este de fapt clasificat ca o „legătură” și nu este cu adevărat un nod, potrivit definițiilor din teoria matematică a nodurilor. „Nodul lui Hercule” (Heracles) era legat de taina căsătoriei. În ziua nunții, un brâu lat din lână de oaie era legat în jurul taliei tinerei căsătorite cu un „nod al dragostei”, sau Nodul lui Hercule. Nodul reprezenta virginitatea miresei, dar simboliza și fertilitatea legendară a eroului antic. Nodul era, adesea, considerat ca și o amuletă protectoare a noii căsnicii. În noaptea nunții, mirele trebuia să desfacă nodul și să devină asemănător lui Hercule, care a avut 70 de copii. Un alt nod este „Nodul Gordian”. Un oracol a prezis că neînțelegerile din Frigia vor lua sfârșit, când regele va urca cu carul până la templul lui Zeus. Gordius, un simplu țăran, a fost ales rege al Frigiei și, drept mulțumire, a urcat cu carul la temple, închinându-l lui Zeus. Oiștea carului era însă legată de jug cu un nod atât de complicat, încât nimeni nu-l putea desface. Oracolele au prezis că cel care va reuși să desfacă Nodul Gordian va deveni stăpânul Asiei. Mai târziu, Alexandru Macedon ar fi tăiat nodul cu sabia, împlinind prezicerile și punând stăpânire pe partea de vest a Asiei. A rămas în istorie sintagma de Nod Gordian,  ca o dificultate extrem de mare, greu sau imposibil de rezolvat. În tezaurele geților de acum peste 2000 de ani întâlnim motivul nodului. Astfel toartele cupelor de argint aurit ale Tezaurului de la Sâncrăieni sunt „înnodate”, în mod symbolic, fiind „supravegheate” la partea superioară de simbolul acvilin al Mamei Gaya Vultureanca.

Asemănător cumva cu „Nodul dacic”, sau „Nodul Dracului”, este și „Kong Ming Lock” – lacătul chinezesc. Kong Ming Lock este o jucărie intelectuală tradițională chinezească. La prima vedere, pare asemănătoare Nodului Dacic. Ambele sunt create din bucăți de lemn, tăiate după un anumit tipar și asamblate pentru a crea un nod sau o stea. Chinezii l-au gândit și sub forma unui cerc. Diferența este că Nodul Dacic, odată asamblat, nu poate fi desfăcut, decât dacă i-a fost lăsat un cifru, adică o bucată de lemn care odată scoasă de la loc, poate desface nodul. Se mai spune despre Kong Ming că este o jucărie inventată de către Zhuge Kong Ming cu aproximativ 2000 de ani în urmă, având la bază și respectând principiile metafizicii chinezești. Această jucărie a fost foarte populară printre oameni. Partea concavă și convexă din interiorul jucăriei se potrivesc perfect. „Lacătele Kong Ming” sunt de diferite forme și dimensiuni, cu diferite structuri interne. De obicei, sunt ușor de separat (desfăcut) și dificil de reasamblat. Asemănarea dintre Nodul Dacic și această mică jucărie chinezească pare credibilă după ce privești și asemănarea dintre ceramica cucuteniană din Vatra Vechii Europe și ceramica chinezească din aceeași perioadă istorică (cultura Yangshao). Simbolul „Nodului încurcat” a rămas în istorie, până și în expresia „A făcut pe dracu ghem”, pentru că ițele istoriei se mai încurcă câte odată!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*