Săbiile dacice din movila ascunsă în pădurea de la Bălănești (jud. Gorj)

Toamna anului 2015 s-a dovedit a fi prolifică pentru câțiva tineri îndrăgostiți de istorie și de aventură. Ei dețineau un detector de metale și făceau diverse cercetări pe dealurile împădurite din zona Târgu-Jiu. Astfel, întir-una dintre zile, aceștia au descoperit și scos la lumină armamentul unor războinici, respectiv săbii curbe, de tip sica și lănci de luptă. Inventarul acestui depozit antic se afla într-o movilă de pământ care ar putea fi, spun arheologii, un mormânt vechi de peste 2.000 de ani, datând din perioada secolelor II – I  î.Hr.

Acești pasionați de istorie, pe numele lor, Cîrstea Valentin și Maria Doru Sorin, conform legislației privind protejarea patrimoniului arheologic, au declarat și predat obiectele dacice primăriei pe raza localității unde a fost făcută descoperirea, iar aceasta, prin intermediul Direcției Județene de Cultură Gorj, le-a predat Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Arheologii, după ce au studiat artefactele dacice nou descoperite, le-au supus unor procedee de conservare și restaurare. După o periegheză în zonă, arheologii au început să facă săpături pe un deal din apropierea localității Bălănești, unde se pare că a existat o necropolă geto – dacică, sau chiar o fortificație de acum 2000 de ani.

Dr. Marinoiu Vasile, cercetător în cadrul muzeului gorjean a vea să declare: „Din cercetarea sumară a acestora, ne-am dat seama că piesele arheologice descoperite cu ajutorul detectoarelor de metal sunt artefacte aparținând epocii geto-dacice, unele unicat pentru județul nostru. Aprofundând cercetarea bibliografică în vederea clasării acestora, am constatat că ele datează din secolele II – I  î.Hr. și ar putea proveni dintr-o necropolă din acea perioadă, necunoscută de noi până în prezent. Cele mai importante  piese sunt  cele trei pumnale de tip sica  de fier (două întregi și unul fără mâner și cu vârful îndoit ritual), relativ rare în țara noastră și unicat pentru instituția noastră. S-au mai descoperit două fibule, un vârf de lance, o brățară, o cataramă, aplice și verigi (din fier și bronz).” În urma deplasării în teren  și a depistării zonei în care au fost detectate aceste piese, s-a hotărât să se execute aici cercetări arheologice de diagnostic intruziv în vederea verificării amplasamentului, identificării, delimitării și protejării sitului arheologic nou descoperit, precum și evaluarea potențialului  său arheologic. Cercetările de diagnostic arheologic intruziv, executate în a doua jumătate a lunii noiembrie 2015, au constat din executarea a cinci secțiuni de sondaj, cu dimensiuni variabile (din care trei suprapun locurile de descoperire a inventarelor metalice scoase anterior în urma detectării).  Cercetarea a fost realizată manual cu o echipă formată din trei arheologi (dr. Marinoiu Vasile, dr. Sana Daniel și drd. Georgescu Ștefan) și doi muncitori (Cernitoiu Ion și Cîrciu Ion) din cadrul Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. Densitatea, lungimea și orientarea secțiunilor a fost determinată și de particularitățile reliefului, precum și de suprafața săpată de detectoriști. Patru din  cele cinci sondaje suprapun zone afectate de descoperitorii amatori, ca urmare a activităților de detecție. Acestea au lungimea cuprinsă între 1,30 și 2 m și lățimea între 1,05 și 1,20 m, iar adâncimea maximă variază între 0, 33 și 0,42 m. Ultima secțiune cu dimensiunile de 10 x 0,80 m și adâncimea maximă de 0,50 m, a avut ca scop evaluarea potențialului arheologic al uneia din cele patru anomalii antropice, care se prezintă sub forma unor movile aplatizate, cu înălțimea redusă (cca. 0,50 m față de nivelul actual de călcare).

Forma lor este, cel mai probabil dreptunghiulară, alterată însă de vegetația de pădure care o suprapune. Diagnosticul intruziv a condus la identificarea unui nou sit arheologic complex, care conține o necropolă plană de incinerație ce aparține culturii geto-dace din sec. II – I  î.Hr., ce suprapune probabil o locuire anterioară, la care se adaugă și un orizont din Evul Mediu (sec. XV – XVI). Acest nou sit arheologic este situat la limita sud-estică a unui platou, relativ drept, amplasat pe culmea dealului, fiind ușor mai ridicat în zona cu vestigii arheologice (cca.  4 – 5 m). În sondajele efectuate cu indicativele S 1, S 2 , S 3 și  S 4  au fost identificate cinci complexe arheologice din categoria mormintelor de incinerație. Tot în zona acestor secțiuni, a fost descoperite materiale arheologice sporadice (ceramică fragmentară și pigmenți de cărbune), care exced limitele mormintelor propriu-zise. De asemenea, în secțiunea S 5, cercetările aumai fost puse în evidență și existența unui bordei medieval, prevăzut cu un cuptor de tip „pietrar”, distrus ca urmare a unui incendiu. Pentru fiecare unitate de săpătură în parte, s-au realizat desene ale planurilor și profilelor relevante, precum și fotografii digitale de ansamblu, de profil, iar după caz și detalii.

În cazul complexelor arheologice cercetate s-au realizat desene, integrate în planul general al secțiunilor de sondaj. În același timp, planul unităților de cercetare și delimitarea noului sit arheologic a fost realizat digital pe baza punctelor topografice înregistrate cu un aparat GPS. Ca urmare a rezultatelor obținute, remarcăm existența unui nou sit arheologic deosebit de important, documentat printr-o serie de vestigii (material ceramic fragmentar, piese din fier și bronz – arme, fibule, brățară, aplice etc.- oase calcinate, pigmenți, complexe arheologice etc.), situat la limita sud-estică a unui platou (cu altitudinea de 320 m),  amplasat pe culmea împădurită a Dealului Mare (între localitățile Drăgoieni și Viezuri), ce aparține însă,  din punct de vedere administrativ, de comuna Bălănești. De altfel, în cursul aceluiași an 2015, au mai fost descoperite cu ajutorul detectoarelor de metale și alte situri arheologice, inedite și acestea, care prin artefactele descoperite (epoca romană), urmează a fi investigate în viitorul apropiat, după clasare.

Toate obiectele descoperite de  tinerii detectoriști au făcut obiectul unei expoziții vernisate la sfârșitul lunii decembrie 2015, în cadrul Muzeului Județean Gorj. Din păcate, trebuie să consemnăm și braconajul arheologic (prin folosirea detectoarelor de metale), semnalat în ultimul timp în siturile  cuprinse în „Lista monumentelor istorice din Gorj”, mai ales în castrele și vicusul militar roman de la Bumbești-Jiu (care face și obiectul unei cercetări penale). Situl arheologic de la Bălănești, descoperit cu ajutorul detectoarelor de metal și cercetat de arheologi, era total necunoscut în mediul de specialitate. Prin urmare, identificarea sa vine să îmbogățească repertoriul arheologic al județului Gorj și să aducă noi contribuții la cunoașterea vieții materiale și spirituale a comunităților antice și medievale din această zonă.  (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*